Era de aşteptat ca efectele economice ale crizei generate de pandemia de Covid-19 să fie extrem de serioase. Ba chiar dramatice. Optimismul exagerat, de care uneori dă dovadă inclusiv Guvernul, nu-şi are locul. Nu, economia nu-şi va reveni subit, odată cu trecerea pandemiei. Pandemie care, iată, nu dă semne că va trece prea uşor. Din păcate, ieri, au fost anunţate 238 de cazuri noi de infectare, cel mai mare număr înregistrat după 16 mai şi dublu faţă de zilele anterioare, ceea ce nu este un semn bun. Deşi se menţine încă la un nivel scăzut, inclusiv numărul de infectări de la Brăila s-a dublat în perioada de relaxare.
Tot ieri, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii datele cele mai elocvente ale crizei: cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cifre care aveau să evidenţieze faptul că, în luna aprilie, inclusiv sectorul alimentar, despre care mulţi credeau că e singurul câştigător al pandemiei, nu a mers deloc bine. Practic, în aprilie 2020, comparativ cu aprilie 2019, consumul populaţiei a scăzut dramatic pe toate planurile: cu aproape 40% în cazul carburanţilor, cu aproape un sfert în cazul produselor nealimentare şi cu circa 5% în cazul produselor alimentare, băuturi şi tutun. Ca să nu mai vorbim de turism, care a scăzut, cum era de aşteptat, cu aproape 100%. Vor urma şi datele privind serviciile, care nu au cum să fie mai bune – în martie, scăderea a fost de 40%, comparativ cu luna similară a anului trecut.
Din păcate, scăderi vor fi înregistrate la toate capitolele, iar acestea vor continua şi în lunile următoare. De fapt, atât timp cât vor exista cazuri de Covid în România – şi, din păcate, vor mai fi.
Este greu de estimat ce va urma. În mod cert, veniturile la buget vor fi tot mai mici, cheltuielile tot mai mari, odată cu măsurile de susţinere şi de stimulare a economiei, iar banii tot mai puţini. În tot acest context, responsabilitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, atât al autorităţilor - Guvern şi Parlament deopotrivă -, cu accent pe măsurile economice, cât şi al populaţiei, cu accent pe respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus.
Să dublezi însă alocaţiile, aşa cum a decis Parlamentul, dominat de PSD, nu este însă un semn de responsabilitate. Este o măsură populistă şi iresponsabilă. Este şi un fel de răzbunare a PSD – să nu uităm că prima majorare a alocaţiilor s-a făcut în timpul guvernării PSD, în februarie 2019, dar în urma unui proiect de lege al PNL. Să nu te atingi deloc de sectorul bugetar, aşa cum a făcut Guvernul Orban, nu este un act de responsabilitate. Dimpotrivă, este o măsură populistă şi total iresponsabilă. Să nu te atingi deloc de pensiile speciale nu înseamnă responsabilitate. Să anunţi că oricum vei majora pensiile de la 1 septembrie, în condiţiile în care nu ştii nici măcar dacă se vor mai putea aplica noi măsuri de relaxare, nu înseamnă responsabilitate, ci tot populism. Un populism pentru care vor plăti mediul privat şi toate generaţiile viitoare. Nu spun că nu merită copiii, pensionarii sau angajaţii de la stat venituri mai mari. Toată lumea merită, dar numai şi numai dacă ai cu ce să susţii toate aceste majorări. În rest, nu înseamnă decât favorizarea unor categorii sociale, în detrimentul altora, dintr-un iresponsabil şi cinic calcul electoral.
