Era de așteptat ca negocierile pe tema viitoarei coaliții de guvernare și mai ales pe tema împărțirii posturilor din Guvern și nu numai să nu fie deloc simple. De altfel, nici nu avea cum. În definitiv, PNL și USR-Plus s-au atacat mai mult între ei decât au atacat fiecare dintre cele două partide PSD-ul. Și asta nu doar în campania electorală. Cele două formațiuni politice de dreapta s-au împuns reciproc încă de când a fost demis Guvernul Dancilă.
USR-Plus a decis atunci să nu intre la guvernare, ci doar să susțină Guvernul Orban din Parlament – unde oricum controlul era la mâna PSD. USR-Plus a sperat atunci că va mai câștiga niște voturi, dinspre alegătorii PNL, din simpla erodare la guvernare a liberalilor, până la preconizatele – atunci – alegeri anticipate din primăvară. Numai că pandemia de Covid-19 a dat toate planurile peste cap – nici PNL nu se aștepta că va guverna mai bine de 1 an, nici USR-Plus nu și-a imaginat că va sta atât de mult pe dreapta. Prin urmare, cele două partide s-au atacat unul pe altul în toată această perioadă în care, din când în când, își mai aminteau și de PSD. Și asta pentru că fiecare a sperat că va atrage votanți de la celălalt, atât liberalii cât și useristii find conștienți că nu vor putea fura alegători de la PSD.
Tactica s-a dovedit a fi una greșită, întrucât ambele partide au pierdut din propriii votanți – unii s-au dus spre AUR, dar cei mai mulți au preferat să stea acasă, dezamăgiți. O dezamăgire care a dat puteri PSD, AUR și UDMR – acesta din urmă ajungând, astfel, din nou, parte a formulei de guvernare.
Normal că, în aceste condiții, negocierile dintre doi aproape dușmani se duc greu – mai greu decât între doi parteneri. Și, pe lângă diferențele clare de doctrină, de viziune, de oameni și de pregătire a lor, existente între cele două partide, nici orgoliile nu sunt mici. Dimpotrivă! Și, uite-așa, discuțiile dintre cele două plus una tabere dau impresia de târguială ieftină, de neînțelegeri pe posturi, funcții și fotolii calde, de contre, de interese de grup și tot așa. Adică de tot ceea ce e mai rău în lumea politică românească.
Cum spuneam, era normal ca astfel de discuții și neînțelegeri să existe. La fel cum de normală este și împărțirea funcțiilor. Dar depinde cum faci asta, ce oameni pui în respectivele funcții și, mai ales, cum transmiți asta electoratului. Măcar electoratului propriu. E clar, din nou, că PNL încă e prins de metehne vechi ale clasei politice românești, dar mai ales că e varză la capitolul comunicare. La fel ca și USR Plus, care dovedește, în special prin Dan Barna (care e praf ca lider politic), că nu știe deloc cum să trateze situația și nici cum s-o gestioneze din punct de vedere comunicațional. Prin urmare, imaginea pe care o lasă cele două partide e una jalnică. Ceea ce nu constituie decât un nou prilej pentru PSD de a aplauda vesel din urechi și de a comenta critic de pe margine, lucru care îi iese de minune.
Noroc că aceste negocieri n-au avut loc înainte de alegeri, pentru că acum se târguiau PSD și AUR cum să formeze guvernul.
