Operatorul local de termoficare SC "CET" SA Brăila este la doar un click distanţă de 47 miliarde de lei vechi pe care, din păcate, nu-i poate accesa. În primul rând pentru că, la nivel naţional, banii au fost alocaţi de Guvern municipalităţilor care au în subordine CET-uri pentru a plăti datoriile la subvenţie. După cum se ştie, Primăria Brăila nu mai are, de la începutul acestei luni, nicio restanţă la plata subvenţiei cuvenite "CET". Al doilea motiv pentru care operatorul nu poate ajunge la bani este că are conturile blocate din cauza datoriilor către bugetul de stat general consolidat. Şi chiar dacă printr-o minune s-ar debloca aceşti bani, ar fi traşi imediat de Fisc în contul debitului pentru care se face executarea silită a datornicului. Totuşi, cum speranţa moare ultima, iar 47 miliarde de lei vechi nu sunt de ici, de colo, primarul Aurel Simionescu încearcă să găsească înţelegere la Guvern pentru a se ajunge la banii respectivi şi pentru a fi direcţionaţi către plata datoriei la gaz metan, efort motivat de criza acută în care se află acum acest serviciu de utilitate publică. Simionescu este plecat de luni la Bucureşti şi a rămas şi ieri pentru a bate la uşile ministerelor, în speranţa că va găsi un sprijin real în deblocarea situaţiei cu încălzirea abonaţilor "CET". De altfel, ne aflăm în a doua săptămână în care abonaţii "CET" au calorifere amorţite şi nu beneficiază de apă caldă din cauză că furnizorul de gaz a alocat o cotă redusă de gaz pe fondul acumulării de datorii la plata facturilor de gaz. Pentru că această cotă nu permite pornirea centralei de cogenerare de pe platforma de la Km 10, autorităţile locale au mers pe varianta de avarie în care a fost pornit CAF-ul (cazanul de apă fierbinte - n.r.) de la marginea oraşului, precum şi centralele de cvartal. Numai că acestea nu pot face faţă necesarului de consum al puţinilor abonaţi care au mai rămas branşaţi la sistemul centralizat de termoficare. De exemplu, potrivit estimărilor conducerii SC "CET" SA, din totalul de peste 800 de asociaţii, doar circa 160 primesc puţina căldură pe care o permite, din punct de vedere al limitării tehnice, sistemul local de termoficare. Aceste asociaţii sunt cu plata la zi sau cu datorii mici la plata energiei termice. Alături de asociaţii, mai primesc căldură şi instituţiile publice arondate sistemului. Nimeni nu primeşte însă apă caldă, pentru că asta ar însemna o temperatură şi mai mică a agentului termic. Probleme sunt peste tot în oraş, dar mai cu seamă la instituţiile care-şi au sediul în clădiri înalte, întrucât puţina căldură din calorifere nu poate dezmorţi atmosfera rece. Un astfel de exemplu este clădirea Finanţelor chiar de pe Faleza Dunării, unde conducerea instituţiei a fost nevoită să permită folosirea aparatelor de aer condiţionat cu funcţie de încălzire pentru a asigura un minim de confort termic salariaţilor. "Chiar dacă înseamnă cheltuieli mai mari la energie electrică, am fost nevoiţi să pornim aparatele de aer condiţionat pentru a face faţă, cât de cât, lipsei de căldură", ne-a declarat Ilie Decă, directorul executiv al Direcţiei de Finanţe Brăila.
Reamintim că după întreruperea în data de 1 decembrie a gazului către operatorul de termoficare, în urma negocierilor cu furnizorul de gaz, s-a reluat livrarea combustibilului, însă la o cotă redusă.
