Sindicatul de la "CET" a ajuns la limita răbdării şi declanşează mişcări de protest, supărat că sunt întârzieri mari la plata drepturilor salariale. De luni, 23 iulie, încep pichetările la sediul operatorului de termoficare, principala revendicare fiind plata salariilor restante şi a tichetelor de masă. Pentru stingerea conflictului ar fi nevoie de circa 1,8 milioane de lei, adică fondul de salarii pe două luni, exact cât este întârzierea. Protestele se suprapun peste o situaţie deosebit de delicată prin care unitatea trece de câţiva ani: pe de o parte, debanşarea în masă a proprietarilor de apartamente, acumularea de creanţe foarte mari în relaţia cu asociaţiile de proprietari - circa 13,3 milioane de lei - şi, de cealaltă parte, ameninţarea cu întreruperea gazului din cauza debitului mare pe care CET îl are către propriul furnizor, aproape 10 milioane de lei. Dar lista de datorii pe care CET le are de achitat este cu mult mai lungă pentru că numai AVAS are de recuperat din unitate 3,4 milioane de dolari. În plus, se adaugă şi rambursarea creditelor interne garantate de guvern contractate pentru asigurarea combustibilului în anii 2005 - 2006, plus datoria de bază la bugetul de stat şi accesorii bugetare, toate însemnând alte aproximativ 10 milioane de lei. Cele mai recente estimări în ce priveşte numărul de abonaţi rămaşi racordaţi la CET indică undeva la circa 6.000 - 8.000 cu tot cu instituţii publice. Într-un asemenea context, este greu de întrevăzut o speranţă clară menită să scoată societatea din groapa în care s-a tot afundat de mai mulţi ani. La fel cum este ceaţă şi pe frontul viitorului apropriat privind asigurarea acestui serviciu public la iarnă pentru puţinii abonaţi rămaşi. Un lucru este cert: până la construirea unei noi şi performante surse de producere a energiei termice - soluţia izbăvitoare promovată insistent de municipalitate -, oamenii vor avea nevoie de căldură în calorifere la iarnă, or semnalele financiare nu sunt deloc încurajatoare.
Fierbere mare în rândul salariaţilor fabricii de căldură: nu şi-au mai primit de două luni salariile şi au ajuns la capătul răbdării. Au demarat prin intermediul Sindicatului Liber CET procedura de organizare a unei mişcări de protest. Astfel că, de luni, 23 iulie, vor trece la pichetarea zilnică a sediului societăţii, pe termen nelimitat. "Oamenii au fost înţelegători şi au aşteptat două luni, dar aşa nu se mai poate. Au şi ei familii, au cheltuieli, au bănci de achitat. Am organizat această mişcare de protest şi am obţinut avizele necesare, astfel încât de luni, 23 iulie, trecem la pichetarea sediului administrativ din clădirea ICPCH. Pe termen nelimitat. Noi am avut o serie de discuţii cu conducerea unităţii, dar soluţii nu se văd deloc. Când ne-au achitat ultimul salariu - nici atunci nu a fost întreg, ci în două tranşe - mesajul clar a fost acela că 4 luni, adică acum, pe perioada verii, nu vor mai fi bani de salarii. Societatea are de achitat din datoria la gaz conform graficului asumat în urma negocierilor din iarna trecută, la care au participat şi reprezentanţii primăriei. Cu recuperarea creanţelor merge foarte greu, deşi municipalitatea ne-a oferit un ajutor preţios prin aceea că personalul nostru este însoţit de poliţia locală când merge la asociaţiile de proprietari cu datorii mari. Nu ştiu, dar actuala conducere este complet depăşită de situaţie şi am ajuns să regretăm că, la presiunea noastră, a plecat din societate fostul director general Ionel Pătraşcu. El măcar era descurcăreţ şi reuşea să rezolve problemele stringente", ne-a declarat Gheorghiţă Pîrlog, liderul sindical al unităţii.
13,3 milioane de lei de recuperat de la asociaţii de proprietari
Într-adevăr, situaţia economico-fianciară a CET este de departe una gravă pentru că datoriile unităţii s-au acumulat an de an într-un efect al bulgărelui de zăpadă, iar acum au ajuns de ordinul zecilor de milioane de lei. Aşa cum am spus, numai la furnizorul de gaz datoria este de circa 10 milioane, la care se adaugă creditele pentru combustibil din 2005 - 2006, plus datoria la AVAS, şi restanţele la bugetul de stat. Trebuie precizat că societatea nu mai are niciun activ negrevat de vreun gaj în contul unei datorii. Dovadă că anul trecut unitatea nu a fost eligibilă pentru a cere eşalonarea la plată a datoriei către stat în condiţiile avantajoase oferite de actele normative speciale care stabileau ştergerea unei cote din penalităţi şi majorări.
De cealaltă parte, compania are de recuperat circa 13,3 de milioane de lei de la asociaţiile de proprietari. Pentru a mai dezmorţi ritmul de încasări la facturi curente şi mai ales la cele restante, primăria a trimis alături de recuperatorii "CET" şi Poliţia Locală într-un act de intimidare a datornicilor. În paranteză fie spus, aşa cum a recunoscut chiar edilul şef, Aurel Simionescu, aproape jumătate din creanţă o reprezintă sume de încasat de la asociaţii care nu mai sunt clienţii sistemului centralizat de termoficare şi unde proprietarii au montate surse alternative de încălzire şi preparare a apei calde. "În momentul de faţă avem două tipuri de datornici. Cei care sunt în continuare racordaţi la CET - suma totală a datoriilor lor este de 67 miliarde de lei vechi, şi cei care nu mai sunt racordaţi, dar au datorii care datează din 2009, 2010 sau 2011, şi care în total înregistrează 65 de miliarde de lei. Una peste alta, o adunare scurtă, ne arată că sunt 133 miliarde de lei vechi datorii (aproape 3 milioane euro - n.r.)", a explicat Aurel Simionescu. Ce şanse reale credeţi că există pentru recuperarea într-un termen acceptabil şi salvator pentru CET a acestor datorii, repet, aparţinând unor apartamente demult debranşate? În mod clar reduse, dacă nu cumva aproape de zero. Revenind la măsura însoţirii recuperatorilor CET de reprezentanţi de la Poliţia Locală, aceasta a stârnit critici din partea organizaţiilor de profil, aşa cum este cea condusă de Marian Covache, dar şi cea coordonată de Ionel Istodor, care au opinat la unison că au rezerve în ce priveşte legalitatea. Plus că este greu ca de acolo de unde oamenii nu mai au nimic să se reuşească să mai fie recuperaţi ceva bani. Cu o soluţie concretă în acest sens a venit Centrul de Consiliere pentru Asociaţiile de Proprietari "Implicarea Poliţiei Locale poate să se facă numai în baza unui mandat cu obiective bine precizate. (...) Reamintim că, mai există un instrument legal pe care preşedinţii de asociaţie îl pot folosi, respectiv instituirea privilegiului imobiliar de rang superior", a punctat Elena Perfit din partea organizaţiei amintită mai sus. În această variantă, asociaţia are siguranţa că proprietarul nu înstrăinează apartamentul până la finalizarea procesului în instanţă privind recuperarea datoriilor la întreţinere.
2011 - pierdere de 9,5 milioane de lei
Cea mai recentă situaţie financiar-contabilă prezentată de către SC "CET", la nivelul primului trimestru din acest an, arată o descreştere a vânzărilor: cifra de afaceri a fost de numai 20,5 milioane de lei, în scădere cu 7 milioane faţă de trimestrul I 2011, iar producţia efectiv vândută a scăzut cu 3 milioane de lei, la nici 16 milioane de lei. La final a rezultat un profit de numai 1,5 milioane de lei faţă de 2,6 milioane în trimestrul I 2011. Trebuie făcută precizarea că pe perioada sezonului rece, societatea merge pe profit, însă pierderile acumulate din extrasezon, când furnizează numai apă caldă, dau nota finală a întregului an. De exemplu, în 2011 pierderea comunicată pe întreg anul a fost de 9,5 milioane lei, în scădere totuşi faţă de 2010 când a fost de circa 14 milioane de lei.
De menţionat este că anul trecut, chiar în decembrie, societatea s-a aflat în imposibilitatea de a asigura energie termică în parametrii normali către apartamentele şi instituţiile locale încă branşate. Asta din cauză că furnizorul de gaz i-a închis vana pe fondul acumulării de datorii mari la plata facturilor de gaz. Astfel, zeci de unităţi de învăţământ au stat în frig la fel ca şi mii de familii din apartamentele încă banşate la sistemul centralizat. A fost nevoie de intervenţia municipalităţii care a negociat cu furnizorul, respectiv o firmă din Bucureşti, un grafic de eşalonare a datoriei cu asumarea unor obligaţii împovărătoare din partea autorităţii locale. Planul salvator al primăriei în ce priveşte sistemul de termoficare al oraşului este realizarea unei investiţii în parteneriat public-privat constând în construirea unei surse noi de producere a energiei termice şi electrice în sistem de cogenerare. Numai că deocamdată se bate pasul pe loc întrucât legislaţia în domeniul parteneriatului public-privat nu poate fi aplicată.
