Decembrie este lună de bilanţ. Iar decembrie 2013 este cu atât mai importantă cu cât reprezintă momentul final într-o strategie economico-financiară a municipalităţii pe perioada 2008 - 2013. Mai mult, suntem - dacă vreţi - la un moment de cumpănă între două astfel de strategii pentru că avem în faţă un studiu similar, ce vizează perioada 2014 - 2020. Care sunt reuşitele dar mai ales nereuşitele municipalităţii din ultimii ani, dacă a învăţat sau nu din greşeli şi cum se va dezvolta oraşul în următorii ani, acestea sunt întrebările la care l-am provocat pe primarul Aurel Simionescu să ne răspundă . În linii mari, am înţeles că lucrurile nu s-au întâmplat aşa cum au fost iniţial prevăzute pentru că, fatalitate, a venit peste noi criza globală peste care s-au suprapus şi alte eşecuri. Şi s-au adunat astfel bile negre la investiţii care nu s-au mai realizat, aşa cum este proiectul italienilor de la Fin.Co.Ge.Ro sau centrul multifuncţional din Bariera Călăraşilor ori construcţia de locuinţe cu ţârâita pentru tineri în cartierele ANL. Partea bună a lucrurilor este că municipalitatea se pare că a revenit cu picioarele pe pământ după ce s-a dus pe apa sâmbetei optimismul dinainte de criză. Aşa că s-a axat pentru perioada următoare, în principal, pe atragerea de fonduri europene: stă cu arma la picior şi cu portofoliu complet de proiecte şi "vânează" finanţările comunitare din noul exerciţiu bugetar european.
Vă prezentăm, în detaliu, cum a decurs interviul realizat cu edilul-şef, Aurel Simionescu, având în faţă două strategii de dezvoltare a municipiului: una ajunsă la final şi alta pe cale să înceapă.
Criza globală a secat o parte din sursele de finanţare a bugetului local
- Ce se vede în urmă privind în perioada 2008 - 2013 prin prisma strategiei economico-financiare propuse de municipalitate pentru "cincinalul" pe care ne pregătim să-l încheiem?
- Privind în ansamblu, pot să afirm că au fost îndeplinite cam 70% din proiectele propuse prin strategia 2008 - 2013. De la bun început trebuie spus că în 2007, când a fost realizat acest material, Brăila avea o situaţie economică de o altă natură, în care lucrurile mergeau mult mai bine şi erau pe un trend ascendent. Între timp, sumele care veneau de la nivel naţional - partea cuvenită autorităţilor locale din impozitul pe venit - a scăzut de la 47% la 40,5%, iar pe de altă parte au scăzut şi taxele colectate efectiv de la nivelul municipiului. Iar asta din cauză că a scăzut şi activitatea economică a companiilor din întreaga ţară, inclusiv la nivelul municipiului Brăila. Aşadar, pe de o parte, potenţialul financiar al municipalităţii s-a diminuat ca urmare a acestor scăderi de colectare, dar şi a activităţilor generatoare de taxe şi impozite la nivel local. Şi am să vă dau un singur exemplu, cu activitatea "Laminorul", care s-a diminuat încet, încet, până s-a oprit de tot.
Ca să răspund la întrebare, la capitolul nerealizări sau realizări parţiale ar fi proiectele pe infrastructură şi mă refer aici la locuinţe. După cum se ştie, de câţiva ani construcţia de locuinţe în regim ANL sau locuinţe sociale a cam bătut pasul pe loc. Ca să dau un exemplu, abia anul viitor în primăvară se vor putea muta beneficiarii în locuinţele din ansamblu Brăiliţa III, cu cele 136 de apartamente. Practic, din 2010, acolo nu se mai întâmplase nimic. Şi în Brăila se înregistrează acelaşi fenomen ca la nivel naţional în ce priveşte domeniul imobiliar. Se ştie foarte bine că sunt de vânzare locuinţele ANL şi nu se cumpără. Pe partea socială, însă, au fost construite cinci blocuri de locuinţe în zona Lacu Dulce, pe care le-am dat în folosinţă. Şi atât pe partea de ANL, cât şi locuinţe sociale trebuie să continuăm cu investiţiile pentru că este cerere mare.
Pe serviciile de utilitate sunt mai multe bile negre
- Criza a afectat în mod direct zona imobiliară, iar unul dintre proiectele municipalităţii viza inclusiv zona "Caporalul Muşat". Au fost ceva întârzieri aici, nu-i aşa?
- Într-adevăr, un alt proiect important care, la fel, a suferit ceva întârzieri, este cel legat de zona unităţii militare "Caporalul Muşat". În 2008 părea fezabilă chestiunea cu construcţia de locuinţe acolo şi a unui centru comercial, numai că între timp a venit criza globală şi a mai temperat aplombul dezvoltatorilor imobiliari. Acum lucrurile au început să se întâmple, dar cu o întârziere de 3-4 ani.
Tot la capitolul nereuşite putem vorbi şi despre complexul multifuncţional din zona Bariera Călăraşilor, care a rămas la stadiul de proiect. La fel şi proiectul Fin.Co.Ge.Ro, din zona Faleza Dunării.
- În ce categorie se încadrează închiderea fabricii de căldură?
- Printre nerealizări se numără şi CET-ul. Noi am fost primii la nivel naţional care am propus un parteneriat public-privat în ce priveşte CET-ul, dar din păcate nu s-a putut înainta pe acest proiect din cauză că la vremea respectivă - mă refer aici la anul 2010 -, nu era gata legislaţia în ce priveşte astfel de parteneriate. De atunci lucrurile au evoluat din rău în mai rău şi finalitatea deja o ştiţi. Privind lucrurile retrospectiv, pe de o parte este rău că s-a întâmplat aşa, dar pe de altă parte nu mai sunt probleme cu încălzirea unităţilor de învăţământ. Pentru că, să nu uităm că în februarie anul acesta, în plină iarnă, deşi erau cu plata la zi a energiei termice, unităţile abonate la CET s-au trezit că nu mai au căldură. Per ansamblu, însă, această activitate este în zona nerealizărilor municipalităţii.
- Dacă tot am intrat în zona serviciilor publice, ce-şi mai poate reproşa municipalitatea la acest capitol?
- Mi-aş fi dorit să avem o situaţie mai bună în ce priveşte transportul public şi de aceea în anii următori vor fi achiziţionate 5 - 6 autobuze noi, astfel încât în 4 ani să reînnoim parcul auto al companiei publice de transport. Din păcate, şi "Braicar" a fost într-o situaţie destul de dificilă, dar cu eforturi susţinute am reuşit ca municipalitate să o redresăm. De asemenea, am discutat şi cu directorul companiei "Braicar" ca într-unul dintre depouri să lărgească un pic activitatea pe partea de reparaţii şi modernizări pentru tramvaiele pe care dumnealor le au.
Câinii fără stăpân, o problemă eternă
- Problema câinilor fără stăpân, evident tot la capitolul nerealizări se încadrează, nu-i aşa?
- Zona câinilor fără stăpân rămâne în continuare o problemă pe care o trec la nerealizări. Este o problemă eternă şi vă spun cu toată responsabilitatea că va rămâne o problemă şi pe viitor, chiar şi cu trecerea la eutanasiere! De vină este procedura cerută de asociaţiile pentru protecţia animalelor. Eu înţeleg grija pentru animale, dar ajungem la situaţii extreme şi am să vă dau un exemplu. Sunt situaţii în care la un spital sunt doi oameni care dorm într-un pat, este o soluţie de criză. Nu este normal, dar pentru o perioadă scurtă se acceptă. Dar pentru animale nu se doreşte să se facă niciun fel de rabat. Soluţia este undeva la mijloc pentru că este uşor să-i spui cuiva cum să se îmbrace, dar trebuie să iei în calcul şi posibilităţile financiare ale acestei persoane. E clar că nu poate umbla în zdrenţe, dar nici nu poţi avea pretenţia să umble doar în haine de firmă. Revenind la situaţia de acum, după cum se ştie, încurajăm adopţiile. De asemenea, municipalitatea oferă padocuri şi asociaţiilor iubitorilor de animale. Astfel reuşesc să controlez şi oamenii mei din acele padocuri. Este o formă de dublu control.
Proiecte la gata de peste 70 milioane de lei
- Cât de realistă este strategia gândită pentru următoarea perioadă?
- Noi vom intra în Consiliul Local acum, din decembrie, în vederea obţinerii aprobării pentru o serie de proiecte pe care le considerăm necesare. 2014 - 2020 vor fi anii în care nu mai merge să vii cu studii de fezabilitate, ci trebuie să mergem direct cu proiecte. Avem o strategie clară pentru următoarea perioadă şi am zis să luăm din fiecare domeniu câte 1 - 2 proiecte, cu care să ne ducem în CLM. Noi avem în momentul de faţă proiecte în valoare de circa 70 milioane de lei şi care vizează toate domeniile de interes ale municipalităţii.
- Care ar fi investiţiile cele mai importante din setul pe care vă pregătiţi să-l propuneţi consilierilor?
- În momentul de faţă avem depuse proiecte considerate acceptate la finanţare, dar nu sunt încă finanţate de circa 70 milioane de lei şi avem aici Castelul de Apă din Grădina Mare, străzile din cartierul Radu Negru, Şcoala Al. I. Cuza, Liceul Panait Cerna şi Liceul Nicolae Bălcescu, Spitalul de Psihiatrie - Ambulatoriul. Toate acestea sunt proiecte şi dacă se deschide finanţarea pe cultură avem proiecte la gata, dacă se deschide pe infrastructură, la fel avem proiecte şi aşa mai departe. De asemenea, lucrăm la proiecte pentru ceea ce înseamnă Calea Călăraşilor, de aici, din Piaţa Independenţei, până în Piaţa Traian, mai departe Calea Galaţi pentru refacere trame stradale şi tot ce trebuie, iar de la intersecţia cu Bulevardul Independenţei până la intersecţia cu Bulevardul Dorobanţilor, inclusiv pentru calea de rulare a tramvaielor. Vrem să aplicăm şi pentru managementul integrat al traficului ceea ce s-a mai discutat vis-a-vis de undă verde de semaforizare şi de sensuri giratorii. De exemplu, următorul sens giratoriu pe care vrem să-l facem este cel de la Calea Galaţi intersecţia cu Bulevardul Cuza, unde s-au mai întâmplat diverse accidente şi analizăm, de asemenea, o altă zonă unde este necesară realizarea unui sens giratoriu şi mă refer la intersecţia străzii Şcolilor cu Bulevardul Cuza. Ne gândim şi la intersecţia străzii Comuna din Paris cu Focşani, şi mai sunt propuneri şi pentru intersecţia din zona de acces la Kaufland, dar şi pentru şoseaua de centură, intersecţia cu Călăraşilor. Tot la nivel de proiecte sunt lucrări de reabilitare şi modernizare a celor două intrări în oraş, adică Buzăului până în Barieră şi Calea Călăraşilor, la fel până în Barieră şi urmează să facem proiecte pentru celelalte intrări în oraş, care înseamnă Râmnicu Sărat, Vidin, ieşirea spre Galaţi. Şi ne gândim aici la lucrări ample, cu refacerea carosabilului, cu asfalt, tot tacâmul.
- Observ că o parte dintre investiţiile viitoare provin din vechea strategie.
- Într-adevăr, în principiu s-au preluat nerealizările din perioada 2008 - 2013. Cred că am fost prea optimişti la momentul când s-a făcut strategia de până în 2013 şi de aceea la actuala strategie am mers mai mult pe proiecte concrete. Şi mai avem un atuu care cred că ne va facilita accesul spre fondurile europene. Brăila este municipiu pilot la nivel naţional pentru un proiect pe care îl are Ministerul Fondurilor Europene şi care vizează creionarea unei strategii cadru la nivel naţional pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Noi am lucrat bine în domeniul acesta şi vom oferi datele necesare şi expertiza noastră legat de absorbţia de fonduri europene, iar oamenii noştri sunt în grupul de lucru al ministerului.
Dorel a "lovit" şi la Brăila. În mod repetat!
- Privind retrospectiv la proiectele deja încheiate sau aproape de final, care ar fi principala problemă de care v-aţi împiedicat?
- Mai avem de lucrat şi la capacitatea tehnică de care dispunem şi nu mă refer aici la oamenii din Primărie, ci mă refer la ceea ce înseamnă proiectare şi execuţie. Niciunul dintre cele 34 de proiecte derulate de noi nu a fost în situaţia fericită în care să dăm proiectul şi la final să se întâmple lucrurile aşa cum au fost ele proiectate. De fiecare dată s-au întâmplat atâtea lucruri încât câteodată nu mai recunoşti proiectul iniţial. Şi nu mă refer neapărat la un singur proiectant sau numai la Brăila pentru că e o problemă în toată ţara.
- Puteţi face şi o exemplificare?
- Desigur: proiectele Dorobanţi şi Călăraşi, acelaşi proiectant, aceeaşi problemă cu liniile de tramvai, dar cu soluţii diferite fiecare. A fost o vreme în care nu s-a muncit în spiritul a ceea ce înseamnă rigiditatea cheltuirii banilor europeni, în sensul că am fost obişnuiţi "lasă, că mai umblăm un pic la proiect şi mai punem o ţeavă în plus colo, o bucată de asfalt dincolo, ce mai contează"... Ei bine, lucrurile nu merg aşa şi ştiţi bine că am avut probleme la intersecţia Dorobanţi cu Calea Galaţi, dar şi la podul de tramvaie spre Brăiliţa. Lumea spune "domnule, de ce nu daţi în judecată proiectantul?" Eu îl dau în judecată, câştig şi nu am ce să-i execut firmei proiectante. Dar proiectul meu nu merge, este un proiect ratat şi în faţa UE este un mare dezavantaj. Am fost în situaţia în care să găsesc la 5,5 metri adâncime canalizarea pe care proiectantul o prevăzuse la 4 metri sau în care în loc de o singură ţeavă de 600 în diametru erau două de 400 fiecare şi nu încăpeau, evident, în căminul care era iniţial prevăzut. Aţi văzut cât ne-am chinuit la fântâni cu jetul de apă din cauză că deşi pompele aveau debit, nu aveau înălţimea care trebuia şi ne-a trebuit încă 2 luni cu pompele schimbate, cei drept pe cheltuiala lor, dar nu sunt în regulă asemenea anomalii.
