În partea aceea din noi în care este liniște orice s-ar întâmpla, ne putem încrede.
Este ușor de găsit. Dă-ți liniște, și lasă acea parte să vină peste tine, cu o certitudine lină și fermă precum încremenirea timpului.
În această certitudine liniștită, nimic nu se schimbă, totul curge așa cum trebuie, precis, continuu și nealterat de atingerea secundei. Acum știi că există. Certitudinea despre adevăr este pusă chiar aici, înlăuntrul tău.
Vuietul lumii este o cacealma fără sens în fața acestui ocean de liniște, precizie și blândețe. Ce are această lume de vis să ofere, de oamenii se agită? Ce fericire este de găsit în lumea pierdută, lipsită de sensul propriei construcții? Ce lume au construit creatorii ei, prin știința lor, de oamenii se feresc azi unii de alții, își ascund chipurile de îngeri sub cârpe albastre care înmulțesc, tăcut, fricile și lipsa de iubire între cei cu aceeași lumină?
De la impregnarea minții cu imagini, la impregnarea trupului cu viruși, toată această lume, construită pe baze de fum și imagini cu umbre, își arată astăzi roadele. Tot ceea ce părea cu sens în lumea ce s-a dorit golită de Dumnezeu, își arată astăzi propria goliciune și slăbiciune.
Reîntoarcerea este oricând posibilă, pentru că părăsiți n-am fost nicicând. Marea de liniște și blândețe este aceeași. Însă am preferat spaima valurilor, nu liniștea certă a adâncului. Oamenii dorm.
În visul morții, în peștera acestei lumi, Hristos ne-a găsit. Odată cu El, s-a născut Dumnezeu în om, ca să-l trezească la Viața la care a fost chemat. Odată cu El, moartea și frica ei s-au spulberat deodată, arătând iluziile lumii în care oamenii visau că sunt vii și trăiesc o viață separată de El. Viața adevărată nu are moarte și Hristos nu moare nicicând. Cum poate muri însăși Viața? Învierea a arătat capcanele în care mintea omului a construit vise de ură și frică, uitând de Sine prin sine. Hristos ne-a deschis ochii adormiți. Le-a arătat oamenilor Iubirea, Viața, Adevărul și Calea.
Hristos a Înviat. Vrem astăzi să-L primim?
”... celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua” ((Marcu 4, 25)
Oferă-L astăzi pe Hristos.
Cine Îl are, dacă nu L-a dat? Cine Îl poate da, dacă nu-L are?
Oferă-L pe Hristos și Îl vei primi. Ceea ce dai, ție îți dai, și nu se va pierde. Tot ce dai, primești.
Binecuvintează cu lumina ta pe fratele tău și te vei binecuvânta cu aceeași lumină.
Ceea ce dai, ție îți dai și așa vei ști că îți aparține. Nu este o altă cale să-L ai pe Hristos decât dacă mintea Îl vede în fiecare din frații tăi. Dacă încă nu-L vezi, oferă-L pe Hristos fratelui tău. După cum mintea crede ceea ce vede, mintea vede ceea ce crede. Dacă nu crezi, nu vei vedea.
Astăzi, crezi că Hristos este în fiecare din semenii tăi și asta vei vedea. Indiferent ce face fratele sau sora ta, indiferent ce pare că spune, în visul tău sau visul lor, continuă să vezi ceea ce este sigur acolo. Continuă să-L iubești pe Hristos care este chiar în fața ta. Așa se vor umple ochii minții de lumina Lui și mintea începe să-L vadă. Așa Îl urmezi. Pe Calea îngustă pe care vor călca toți oamenii, primul pas este acum.
(Luca, 17)
20. Și fiind întrebat de farisei când va veni împărăția Lui Dumnezeu, le-a răspuns și a zis: Împărăția Lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
21. Și nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, împărăția Lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.
