După cum cei mai mulţi ştiţi deja, Timişoara a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021, în competiţia la care a participat iniţial şi Brăila, alături de alte 12 candidate. Evident, din 14 oraşe româneşti care râvneau la acest titlu, trebuia să se aleagă unul singur. Faptul că Timişoara s-a impus în finală în faţa altor trei concurenţi cu pretenţii - Baia Mare, Cluj-Napoca şi, mai ales, Bucureşti, este cu atât mai remarcabil.
Şi nu, criteriul invocat de primarul Capitalei, Gabriela Firea, potrivit căreia câştigă oraşele din zonele mai defavorizate, este doar în mintea soaţei lui Pandele, care de fapt a dovedit că nu ştie să piardă. Dacă ar fi fost cu adevărat un criteriu de bază, Brăila ar fi avut cele mai mari şanse, din toate cele 14 oraşe. Şi totuşi, Brăila nu doar că nu a câştigat, dar nu s-a calificat nici măcar în runda finală a selecţiei. De ce, de ce, de ce? Probabil mulţi brăileni mai visători ori mai optimişti încă se întreabă ce nu are Brăila şi are Timişoara, de a câştigat tocmai acest oraş mult-râvnitul titlu?
Pentru majoritatea, lucrurile sunt relativ simple. În primul rând, Timişoara are un renume. Nu doar că de acolo a început Revoluţia, dar oraşul şi judeţul Timiş în general reprezintă un adevărat pol de dezvoltare economică, lucru care nu se poate nici visa despre Brăila. Rata şomajului este în Timiş undeva aproape de 1%, cam de vreo 6 ori mai mică decât a Brăilei. Apoi, Timişoara este al cincilea cel mai mare centru universitar din ţară şi, evident, unul cultural. Timişoara are un centru vechi mult mai bine pus în valoare şi este un oraş cunoscut drept unul dintre cele mai frumoase din ţară.
Din păcate, Brăila a rămas la stadiul de oraş în declin – economic şi social -, a cărui faimă la nivel naţional se raportează şi acum tot la numărul cuţitarilor, al peştilor, al interlopilor de tot felul, al spărgătorilor de seminţe asistaţi social şi al câinilor vagabonzi de pe străzi. Cam acesta-i nivelul şi, oricât de dureros este, trebuie să ni-l asumăm, dacă mai vrem să se schimbe ceva în acest oraş.
Dar Timişoara mai are ceva în plus, ceva ce nu are, de fapt, niciunul dintre celelalte 13 oraşe candidate! Timişoara are ceva ce nici măcar capitala ţării nu are acum şi nu va avea nici măcar până în 2021! Ceva despre care spuneam, acum mai bine de un an, că este poate cel mai important lucru, chiar dacă oficial nu se recunoaşte asta: O AUTOSTRADĂ spre Europa! O capitală culturală europeană trebuie să aibă o conexiune rapidă, care să o lege de Europa. Iar, în afară de un aeroport internaţional, Timişoara are şi o autostradă care o leagă de restul Europei. Acesta e un lucru pe care Brăila nu-l va avea nici măcar în următoarele decenii. Dar mai avem o şansă: în 2035, vine din nou rândul României. Dacă mai vrem ca Brăila să candideze la acest titlu din nou, ar trebui să ştim cu ce trebuie să începem: autostradă şi aeroport. Dar nu alea electorale, construite la fiecare 4 ani.
