Mergi la conţinutul principal

Ce-am votat şi ce-a rămas

Brăilenii şi-au transmis în mod public, alături de alte mii de români din întreaga ţară, mesajul de nemulţumire către actualii reprezentanţi ai clasei politice. Aceştia cer reformarea partidelor actuale, formaţiuni politice noi, oameni curaţi şi capabili, care să le reprezinte cu adevărat interesele şi să le rezolve problemele în mod real. Nu poate fi lesne trecut cu vederea faptul că mandatul 2012 - 2016 a fost caracterizat până acum de zodia traseismului, a goanei după putere, a afacerilor cu statul şi a faptelor de corupţie la nivel înalt. Dovadă stă faptul că, urmare a acestui mandat, Brăila are un fost preşedinte de Consiliu Judeţean în prezent la închisoare, un ex-vice pus sub control judiciar, are consilieri care au intrat în miniparlamentul local şi judeţean pe listele unui partid şi care au jonglat în aşa fel încât să aterizeze în barca puterii, are aleşi care nu pot vota unele proiecte importante în plen pentru că derulează diferite afaceri cu statul, la fel cum are vârfuri de lance, care, ulterior, au preferat fotoliul şi mai încăpător de parlamentar, lăsând administraţia locală pe mâna celor consideraţi, iniţial, rezerve.
La alegerile locale din 2016 consilierii locali şi judeţeni (inclusiv şeful judeţului) vor fi aleşi pe liste, în timp ce primarul, uninominal, din primul tur de scrutin. În acest context, este crucial ca partidele politice să îşi cureţe propria "ogradă", să ridice ştacheta în privinţa candidaţilor ce vor figura pe viitoarele liste electorale şi să îi prezinte detaliat societăţii civile, indiferent dacă vorbim de primul sau ultimul nume de pe listă. Cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a lansat, recent, campania "Cu listele curate!". Este mesajul pe care noi l-am simţit transmis cu revoltă, cu durere, dar şi cu speranţă, de zecile de mii de tineri care au demonstrat în stradă zilele acestea, de zecile de mii de români din ţară, dar şi din străinătate, care au ales să le pese de viitor, care au ales să nu mai bage capul în pământ. Şi pentru a da şansa brăilenilor ca la alegerile locale din 2016 să îşi facă o opinie corectă asupra posibilei "oferte electorale" venite din partea partidelor politice, în cele ce urmează, vom prezenta o analiză privind activitatea actualilor consilieri judeţeni şi locali. De asemenea, pentru a evita ca la anul să avem de ales doar o variantă copy-paste a celor care au ocupat până acum fotoliile "călduţe" de consilieri, vom încerca să reamintim pe cât posibil principalele nume ce au figurat în fruntea listelor electorale acum patru ani şi în ce măsură acestea s-au făcut remarcate.

Aspiranţii la poziţiile "grele" în 2012

În 2012, PSD, PNL şi PC au intrat în "luptă" sub sigla Uniunii Social Liberale (USL), avându-i în frunte pe Gheorghe Bunea Stancu ca preşedinte al CJ Brăila şi pe Aurel Simionescu pentru poziţia de primar, ambii social democraţi. În acelaşi timp, PDL, UNPR, PNG, PNŢCD, au optat pentru varianta Alianţei pentru Viitorul Brăilei (AVB), susţinându-l pe Sergiu Diacomatu (independent) la CJ şi pe Viorel Balcan (PDL) la Primărie. Prima echipă a ieşit învingătoare, astfel că Diacomatu a plecat la Bucureşti şi a început negocieri cu diferite partide, iar ulterior a devenit "turnător" într-un megadosar de corupţie. Balcan s-a retras din politică, iar formaţiunile ce i-au susţinut au rupt alianţa şi s-au reprofilat către alte parteneriate. Tot atunci, s-au înscris în cursa electorală la Brăila şi alţi "actori" ceva mai noi sau mai puţin vocali până la acea vreme, însă trebuie subliniat că foarte mulţi şi-au schimbat ulterior culoarea politică sau au dispărut aproape complet de pe "radarul politic" al Brăilei. De exemplu, Simona Drăghincescu a decis în 2012 să candideze ca independent pentru fotoliul de primar şi cel de consilier local, obţinându-l în final pe cel de-al doilea. Ulterior, aceasta a intrat în PDL şi în prezent este consilier PNL, după fuziunea celor două partide. Tot primar s-a vrut şi Sorin Ovidiu Bălan, din partea PPDD, însă după pierderea alegerilor s-a dovedit total dezinteresat de Brăila, plecând din nou la Bucureşti. Actualul consilier municipal ALDE, Dan Păun, a candidat iniţial din partea PUER pentru Primărie, partid care ulterior a fuzionat cu PER. Deşi a devenit consilier local, Păun a preferat să îşi părăsească partidul şi să se înscrie în PLR, partid care ulterior a fuzionat cu PC, rezultând Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). Tot din partea PUER, pentru postul de preşedinte al CJ a candidat Mihai Chelu, însă după alegeri a devenit total invizibil. PRM i-a avut candidaţi în 2012 pe actualul liberal Adrian Vacu la Primărie şi Romeo Crâşmariu la CJ, însă acesta din urmă a decis să se retragă din cursă cu câteva săptămâni înainte de alegeri şi nu a mai fost timp suficient pentru a fi radiat din listă. Şi generalul în rezervă Ene Tache s-a luptat din partea PP-LC pentru fotoliul de primar, însă în cele din urmă a devenit consilier municipal. Acesta nu mai activează în CLM de câteva luni bune, fiind absent motivat pe caz de boală.
Pe lângă numele amintite, în cursa electorală s-au mai înscris cu liste de consilieri: Partidul "Totul pentru Ţară" şi Federaţia Comunităţii Evreieşti. Totodată, Eugen Moise a candidat ca independent pentru fotoliul de primar, fără niciun rezultat remarcabil. Deşi trebuie scos din contextul privind traseismul politic, ca nume nou pe scena politico-administrativă brăileană trebuie amintit medicul veterinar Marian Căpăţînă, care a candidat şi a câştigat în 2012 poziţia de consilier judeţean independent, menţinută până în prezent.

Interesul pentru Centru, mai mare decât cel pentru administraţia locală

Deşi a doua parte a mandatului membrilor CJ şi CLM Brăila a fost caracterizată în mod special de goana după putere, în special prin Ordonanţa 55/2013 ("ordonanţa traseiştilor" lansată de Liviu Dragnea), care a permis regruparea majorităţii după ruperea USL, nu trebuie uitată nici partea de început, în special dacă ne gândim la consilierii care au visat la poziţia de deputat sau senator. Iniţial, pe listele de consilieri au figurat şi câţiva dintre actualii parlamentari şi alţi performeri politici care la scurt timp au fost promovaţi într-un fel sau altul la Bucureşti. De exemplu, senatorul liberal Cătălin Boboc a fost vicepreşedinte CJ Brăila, iar deputatul PNL Vasile Varga şi UNPR-istul Silviu Dorin Petrea au activat în CLM până să ocupe fotoliul de parlamentar. De precizat că, pe listele PPDD la Consiliul Local s-au regăsit, pe poziţii fruntaşe, actualul senator PNL Dănuţ Mihai (care a renunţat la mandatul de consilier chiar de la început, iar odată ajuns senator a migrat la PC şi ulterior la PNL) şi deputatul UNPR Marioara Nistor. Într-o situaţie similară s-a aflat şi consilierul municipal Francisk Chiriac (PSD), fiind "promovat" apoi pe poziţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Tot pentru un post de parlamentar au candidat şi consilierii CLM liberali Marian Fusea (ex-PDL) şi Florin Pricop. Faptul că în vârful listelor pentru CJ şi CLM Brăila au fost "împinse în faţă" nume cu rezonanţă ceva mai mare este lesne de înţeles. Însă plecarea multora pe poziţii mai bune la Centru, a condus inevitabil la urcarea în plan local a "rezervelor", care în mod cert nu au fost selectate cu foarte mare atenţie în "bucătăria" partidelor.

Mandatul rocadelor politice, excluderilor şi al traseiştilor

Schimbări similare au provocat şi consilierii, care fie au renunţat la mandat din diferite motive, fie au fost excluşi din partid. În cazul CLM, câteva exemple ar fi: fostul PNL-ist Sorin Costin (CLM), ex-PDL-istul Daniel Mitrofan şi ex-PPLC-istul Iancu Vasile. La CJ Brăila: ex-PC-istul Octavian Georgescu, ex-PSD-iştii Florin Mija şi Nicu Cireaşă, ex-PPDD-iştii Gabriel Musceleanu şi Eftimie Steliana, ex-UNPR-istul Lungu Dănuţ (care a fost exclus pentru că ulterior trecuse la PDL), ex-PDL-iştii Radu Silviu, Reliana Bogdan şi Adrian Pintilie sau ex-PER-istul Cătălin Dudulea. Desigur, trebuie amintit şi decesul doctorului Victor Lepădatu (PSD). Însă cel mai mare haos şi pierderea aproape completă a importanţei listelor iniţiale cu care partidele au intrat în cursa electorală din 2012 l-a reprezentat Ordonanţa 55, care şi-a produs efectele spre finele anului trecut. Atunci, la CLM Brăila, foştii PPDD-işti Cosmin Păvăloiu şi Gigel Cişmaş au trecut la UNPR, la fel şi ex-PNŢCD-istul Laurenţiu Chiru, ex-PPDD-istul Georgică Sterian şi ex-PUER-istul (autoproclamat între timp independent) Paul Creţu, care au decis să urce în barca PNL. Trebuie subliniat că medicul Paul Creţu este suspendat momentan din CLM deoarece a fost implicat în dosarul "Ahmeya". Tot de această ordonanţă s-a agăţat şi consilierul (autoproclamat independent) Dan Păun, deşi acesta şi-a anunţat trecerea la alt partid înainte de intrarea în vigoare a OUG propusă de Liviu Dragnea. În ceea ce priveşte CJ Brăila, lista traseiştilor se prezintă în felul următor: consilierul Cătălin Dudulea (ex-PER) a devenit independent (între timp acesta a fost exclus din Consiliu pentru absenţe nemotivate), Emilian Dumitriu, Bogdan Dumitru şi Ernest Mocanu (ex-PPDD) - au trecut la UNPR, în timp ce Ivan Cristian şi Stelian Muşat (ex-PPDD) au trecut la PSD. De asemenea, tot din fosta barcă a partidului lui Dan Diaconescu a sărit şi Tănase Iorgoveanu, însă pentru a deveni independent. La rândul său, Radu Silviu (ex-PDL, de asemenea exclus între timp din CJ) a profitat de conjunctură la momentul respectiv şi s-a declarat independent, deşi îşi pierduse sprijinul politic cu mult timp înaintea ordonanţei, decizie pe care a urmat-o şi Cristian Ancuţa (ex-PNL). De asemenea, pe aceeaşi OUG, la nivelul judeţului partidele de opoziţie din Brăila au pierdut patru primari: Gheorghe Ionel de la Însurăţei (ex-PDL, actual PSD), Dima Priceputu - Viziru (ex-PDL, actual PSD), Ganea Nicolae - Galbenu (ex-PDL, actual PSD) şi Alexandru Moşescu - Mircea Vodă (ex-PNL, acum independent).

Stancu la închisoare, Diacomatu în atenţia DNA

Cei mai importanţi performeri la alegerile locale din 2012 au fost, fără îndoială, Gheorghe Bunea Stancu şi contracandidatul său la şefia Consiliului Judeţean Brăila, independentul Sergiu Diacomatu. Episoadele ulterioare în care au fost implicaţi cei doi sunt mai mult decât grăitoare în privinţa "ofertei electorale" venite până acum din partea sau cu susţinerea partidelor politice. Mai exact, fostul preşedinte CJ Brăila, Bunea Stancu, se află în prezent la închisoare după ce în luna aprilie Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat în dosarul "Mită la PSD". Acesta a primit trei ani de închisoare cu executare, alături de unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României, Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac care s-au ales la rândul lor cu doi ani şi jumătate. Însă, Stancu a mai fost trimis în judecată pe 2 octombrie 2014 de către Direcţia Naţională Anticorupţie în alt dosar, alături de vicepreşedintele CJ Florin Mija (în prezent sub control judiciar) şi alţi 12 funcţionari salariaţi ai Consiliului. Potrivit DNA, inculpaţii ar fi atribuit contracte firmelor favorite, prejudiciul ridicându-se la aproape 3 milioane de lei.
La rândul său, după pierderea alegerilor locale din 2012, Sergiu Diacomatu, fondatorul fundaţiei "Fiii Brăilei", s-a retras la Bucureşti, unde în luna iulie 2014 a devenit preşedintele filialei PNL Sector 1 Bucureşti. Ulterior, în noiembrie anul trecut, Diacomatu a fost pus sub control judiciar de către procurorii DNA, fiind parte în dosarul şefei DIICOT Alina Bica. În cadrul unui comunicat al DNA se sublinia că Diacomatu a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), care, în 2011, i-au acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru teren de 13 hectare din Bucureşti supraevaluat, de la 113.954.741 lei (valoarea reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într- o zona centrală a Capitalei). Ulterior, potrivit presei centrale, Diacomatu le-a declarat procurorilor că Dorin Cocoş i-a promis că îl va menţine în funcţie dacă îi oferă sprijin necondiţionat la ANRP.

Zeci de nume pe liste, dar prea puţine proiecte şi rezultate concrete

Consiliul Judeţean Brăila are în prezent 32 de membri în funcţie, iar Consiliul Local Municipal - 27. Este necesar să amintim faptul că pe lângă candidaţii la Primărie sau la şefia CJ Brăila, care au ieşit în faţă cu diferite proiecte şi mesaje, la alegerile locale din 2012, brăilenii au avut de optat între a pune ştampila pe candidaţii independenţi sau pe una dintre listele lungi, formate din numele unor membri de partid despre care nu se ştiau prea multe lucruri. Concret, pe listele alianţelor politice şi partidelor care au candidat atunci, au încăput 40 de nume în cazul judeţului şi 34, la municipiu. Însă, în afara primelor 15 locuri de pe listă, majoritatea celor "recomandaţi" de partide au rămas în obscuritate. Cert este că la o scurtă analiză a listelor de acum patru ani, putem observa profesii variate precum: medici, profesori, ingineri, economişti, cadre militare, piloţi, ziarişti sau tinichigii, bucătari, mecanici etc. Chiar şi aşa, cu mici excepţii, la vremea respectivă au existat aproape zero informaţii despre identitatea celor de pe liste, vârsta, realizările acestora, cu atât mai puţin o prezentare live a tuturor candidaţilor, accentul fiind pus doar pe primele locuri. Cât despre realizări? Ei bine, dacă unii dintre consilieri au reuşit să îşi promoveze proiectele pe care le-au promis atunci când s-au înscris în cursă, alţii au căutat scuze pentru faptul că nu le-au putut duce la bun sfârşit. Cert este că cei mai mulţi dintre cititorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au taxat de multe ori lipsa de activitate a multora dintre aleşii noştri. Iar dacă aruncăm o scurtă privire asupra rapoartelor de activitate depuse de aceştia pentru 2014, nemulţumirea cetăţenilor este lesne de înţeles.

Consilierii au uitat de obligativitatea depunerii rapoartelor de activitate

Potrivit site-ului CJ Brăila, până ieri, doar doi consilieri judeţeni din 32 şi-a depus raportul de activitate pentru anul trecut. Este vorba despre consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă şi PSD-istul Ionel Avram. Căpăţână prezintă succint activitatea pe care a desfăşurat-o la Comisia de buget-finanţe, amintind cele mai importante hotărâri dezbătute în cadrul acesteia. De asemenea, Căpăţînă subliniază că a încercat să îşi susţină proiectele cu care s-a înscris în campania electorală, amintind faptul că a completat planul cadru al manifestărilor cultural - artistice în judeţ, cu Tabăra internaţională de sculptură Nică Petre. Consilierul mai aminteşte că a participat la dezbaterile publice în privinţa stabilirii destinaţiei clădirii de pe strada Polonă nr. 14, la promovarea celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Jazz - Johnny Răducanu şi că s-a interesat personal de Casa Memorială Fănuş Neagu din comuna Gradiştea. La rândul său, Avram a completat un tabel cu datele şedinţelor şi comisiilor la care a participat. De asemenea, pesedistul notează programul pentru audienţe şi faptul că a avut întâlniri cu membrii administraţiilor publice locale din comunele Salcia Tudor, Ulmu, Zăvoaia şi Frecăţei pe tema accesării de fonduri europene.
În ceea ce îi priveşte pe consilierii locali municipali, potrivit site-ului Primăriei, doar 11 din cei 27 şi-au depus raportul de activitate pe anul 2014. Aceştia sunt: PSD-iştii - Sorin Boşneag, viceprimarul Ciocan Doiniţa, Florin Dumitru, Silviu Mangiurea, Gabriela State, PNL-iştii - Cătălin Hagiu, viceprimarul Alexandru Dănăilă, Georgică Sterian, Simona Drăghincescu, PP-LC-ista Paraschiva Paraschiv şi ex-PPDD-istul Adrian Traian. Pe scurt, raportul depus de aceştia are între una şi şase pagini. Aceştia prezintă în linii foarte vagi comisia de specialitate din care fac parte, eventual alte Adunări Generale sau comisii în care au fost desemnaţi ca reprezentanţi. Consilierul PNL Simona Drăghincescu are un raport de 6 pagini, însă trebuie subliniat că 4 dintre acestea conţin o înşiruire de prevederi legale privind atribuţiile unui consilier local. Social democratul Sorin Boşneag subliniază în raportul său că a încercat să îi convingă pe ceilalţi membrii ai CLM că este necesar să se încerce depolitizarea dezbaterilor la proiectele supuse aprobării.
Cu toate acestea, nici măcar unul dintre cei amintiţi mai sus nu detaliază vreun proiect pe care l-a propus şi susţinut în cadrul Consiliului. Interesant de precizat este faptul că există consilieri care au uitat să îşi depună rapoartele de activitate şi pentru anii trecuţi. De exemplu, consilierul ALDE Elena Rădulescu nu figurează pe site-ul Primăriei cu absolut niciun raport de activitate depus. Iar în 2013, alături de aceasta alţi 13 consilieri locali au zis "pas" raportului.

Au filialele locale ale partidelor tineri pe care să îi promoveze în 2016?

Aceasta a fost întrebarea la care redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au încercat să obţină un răspuns în special de la liderii celor mai mari formaţiuni politice la momentul actual pe scena administrativă locală - PSD şi PNL. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele interimar al social democraţilor brăileni, Aurel Simionescu, acesta a susţinut că PSD Brăila are tineri şi oameni pregătiţi pe care să îi promoveze la viitoarele alegeri locale. "Aşa cum am mai spus, eu cred că trebuie să realizăm o dublă acţiune: de întreţinere împreună cu profesionalizarea celor care trebuie să ne ia locul. Şi PSD a făcut acest lucru şi îl va face în continuare. Este adevărat că va trebui să accelerăm acest proces, apropiindu-se alegerile. Dar cu certitudine noi avem 25 - 30 de tineri cu o anumită experienţă şi care, pe diferite niveluri, pot ocupa diverse funcţii, inclusiv la vârf, atât la nivel local cât şi central", a afirmat Simionescu. La rândul său, copreşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, este de părere că pentru a câştiga alegerile, partidul său trebuie să vină cu oameni credibili, lucru ce nu se poate verifica decât după ce aceştia intră în contact cu electoratul. "PNL Brăila are resursă umană importantă. Oameni, nu musai tineri, însă neimplicaţi până acum. Cred că e mai bine să vorbim de oameni care au o oarece experienţă. Când au avut loc alegeri, noi de fiecare dată am propus oameni noi. Unii au continuat, alţii mai mult sau mai puţin. Dar dacă nu ţinem cont de ce îşi doresc cei care ne aleg nu avem cum să obţinem încrederea, respectiv, votul oamenilor. Evident că atunci când vrei să obţii sprijin popular pentru idei, proiecte şi pentru nişte oameni, trebuie să ai grijă ce propui. Noi am adoptat nişte măsuri de integritate asumate de tot partidul, cu alte cuvinte şi dacă din omisiune sau poate uneori din rea-intenţie vrei să propui pe cineva care are nişte bube, ca să spun aşa, ar fi nestatutar. Deci, pentru noi lucrurile sunt clare", a declarat Boboc. Mergând pe aceeaşi linie, liberalul a punctat că a cerut la nivelul partidului o situaţie privind membrii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani, care au studii superioare şi că rezultatul l-a surprins plăcut, fiind vorba de 500 de asemenea membri. "Cei mai mulţi dintre ei au stat până acum în rândul doi. Eu am încercat să am întâlniri cu aceşti colegi, în măsura în care îmi permite timpul. Vrem să îi încurajăm să se implice. Trebuie să recunoaştem că nu toţi vor să o facă, dar sunt destui. Părerea mea este că avem de unde să promovăm oameni şi în acelaşi timp suntem şi deschişi societăţii civile. Vorbesc de oameni care până acum nu au fost militanţi. Am văzut că unii consideră că ar trebui făcute alte partide, dar poate că unii vor găsi de cuviinţă să îşi îndrepte atenţia către PNL", a conchis sursa citată.
În concluzie, reţeta pentru viitoarele alegeri locale ar trebui să fie una cât se poate de simplă, bazată pe proiecte realizabile, accesări de fonduri europene, persoane competente, fără un trecut obscur, oameni vizibili de la primul loc până la ultimul de pe listă, cu asumarea răspunderii şi a culorii politice.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro