Vorbeam zilele trecute despre şansele spre zero ale Stângii politice româneşti de a avea un candidat în turul 2 al alegerilor prezidenţiale de peste nici două luni – ceea ce ar fi o premieră pentru votanţii PSD, în primul rând, dar şi pentru democraţia românească. Şi, cum spuneam, ideea prezenţei Vioricăi Dăncilă în finala pentru Cotroceni pare jignitoare inclusiv pentru pesediştii normali la cap.
Şi totuşi, scenariul ca Dăncilă să ajungă în turul 2 nu este chiar total exclus. Pentru că acesta depinde, într-o bună măsură, şi de jocul Dreptei şi al candidaţilor săi. Pe Paleologu, candidatul PMP, nu cred că are rost să-l luăm în calcul – realistic vorbind, singurele lui şanse sunt să ciupească 2-3 procente. Klaus Iohannis va accede 99,999% în turul al doilea, dar şansele sale de a câştiga un nou mandat nu sunt la un nivel la fel de mare. În mod normal, Dan Barna, candidatul USR-Plus, va fi cel cu care Iohannis se va duela în runda a doua a alegerilor prezidenţiale, o bătălie din care, deşi este cotat cu prima şansă, actualul Preşedinte nu poate fi sigur că va ieşi învingător. Este foarte probabilă varianta ca, după dezbaterile directe şi după votul celor care în primul tur au votat cu altcineva, dar care nu l-ar vota oricum pe Iohannis, Barna să fie câştigătorul. Şi este o variantă pe cât de realistă, pe atât de serios luată în calcul de PNL şi Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, actualul Preşedinte ar fi cu adevărat sigur de victorie dacă în turul 2 ar intra cu Viorica Dăncilă. Asta ar fi cu adevărat varianta câştigătoare pentru el şi, de aceea, liberalilor şi Preşedintelui le-ar surâde o asemenea situaţie. Le-ar surâde atât de mult, încât am impresia că şi lucrează în acest sens. Nu de alta, dar parcă atacurile PNL sunt mai acide, mai intense şi mai dese la adresa USR şi a lui Barna decât la adresa PSD sau a Vioricăi Dăncilă. Şi, evident, viceversa, pentru că şi USR răspunde pe măsură împotriva PNL şi a lui Iohannis.
La prima vedere pare un fel de antrenament timpuriu pentru un tur doi aproape inevitabil între Iohannis şi Barna. În realitate, este o încercare a actualului Preşedinte şi a PNL de a vulnerabiliza poziţia candidatului USR-Plus în primul tur, în paralel cu ridicarea cotei Vioricăi Dăncilă. Tot acest circ mediatic pe tema restructurării Guvernului, în care Dăncilă are ocazia de a-şi etala învăţăturile primite pe linie de partid şi moştenite de la Dragnea, pentru a câştiga capital electoral, pare că-i convine de minune lui Iohannis, care se şi visează cu Viorica în turul 2, repurtând o victorie năucitoare. Evident, pentru Iohannis, o victorie garantată şi de răsunet este de preferat uneia care se obţine foarte greu şi la limită sau (coşmarul lui Iohannis) unei înfrângeri istorice în faţa lui Dan Barna – un necunoscut până acum vreun an-doi.
De aceea, intrarea în turul 2 a Vioricăi Dăncilă - candidatul stângii care are, totuşi, cele mai mari şanse - ţine mai degrabă nu de votanţii PSD, ci de jocul lui Iohannis şi de modul în care Dreapta românească înţelege să facă politică în această perioadă de campanie electorală. Dacă un asemenea accident democratic se va întâmpla, „meritul” va fi exclusiv al partidelor de dreapta, care nu au înţeles, de fapt, cine este adevăratul duşman - nu doar al lor, ci al României.
