• după ce, în urmă cu câţiva ani, a eşuat în tentativa de a reabilita fostul turn de apă din Grădina Mare, deşi obţinuse un împrumut generos, de aproape 1 milion de euro, de la Uniunea Europeană, Primăria Brăila vrea să mai facă o încercare • de data asta, se intenţionează alocarea unui buget de circa 5 milioane de euro, iar proiectul de reabilitare este unul foarte ambiţios, pe lângă consolidarea vechiului turn avându-se în vedere inclusiv repunerea în funcţiune a platformei rotative care în anii '80 era faimoasă în toată România • destinaţia finală a fostului Castel de Apă, după reabilitare, va fi transformarea în observator astronomic, cu telescop în cupola din vârf şi cu numeroase spaţii expoziţionale la etajele inferioare, toate axate pe univers, galaxii şi corpuri cereşti • Consiliul Local Municipal a aprobat proiectul şi a mandatat prin vot Primăria să depună cerere de finanţare de la Uniunea Europeană, în valoare totală de 21.301.797,74 lei
Primăria încearcă din nou să reabiliteze fostul castel de apă din Grădina Mare, unul dintre cele mai frumoase şi reprezentative monumente istorice ale Brăilei. Astfel de tentative au mai fost şi în mandatul primarului Aurel Simionescu, însă au rămas fără rezultat, din simplul motiv că nu a existat nicio firmă interesată să preia lucrarea, deşi contractul s-a scos la licitaţie de mai multe ori. De data aceasta, situaţia ar putea sta, însă, cu totul altfel, datorită unui amănunt foarte important: suma pusă la bătaie de municipalitate este de cinci ori mai mare decât cea de la precedenta tentativă. Astfel, dacă în perioada 2012 - 2015 bugetul alocat pentru reabilitarea monumentului era de 4 milioane de lei, acum Primăria ar vrea să aloce nu mai puţin de 21.301.797,74 lei, adică aproape 5 milioane de euro. Investiţia ar urma să se facă, însă, cu banii de la Uniunea Europeană, nu de la bugetul local. Cert este că, în şedinţa Consiliului Local Municipal de săptămâna trecută, consilierii brăileni şi-au dat acordul pentru investiţie, implicit pentru depunerea unei cereri de finanţare către autorităţile europene. Totodată, aleşii locali au aprobat prin vot proiectul de reabilitare, în forma propusă de Primărie.
Ce-i drept, dacă va primi din partea UE cele aproape 5 milioane de euro solicitate, Primăria intenţionează să facă din fostul castel de apă una dintre principalele atracţii turistice ale Brăilei. Proiectul actual este mult mai complex decât cel precedent, pentru care nu a licitat nimeni. Astfel, având la dispoziţie un buget atât de generos, municipalitatea merge în continuare pe ideea transformării monumentului într-un spaţiu expoziţional axat, la parter, pe istoricul oraşului şi al castelului de apă în sine, iar la etajele superioare pe astronomie şi corpuri cereşti. Totul va culmina cu un observator astronomic amenajat în cupola din vârful turnului. Diferit faţă de precedentul proiect este amenajarea la subsolul monumentului a şase mini-săli de cinema de ultimă generaţie, 7D, cu un total de 42 de locuri. Tot la subsol ar urma să fie amenajată o cameră a oglinzilor , ce va fi finisată cu oglinzi care deformează, pentru amuzamentul vizitatorilor. Expoziţia de la parter se va axa pe istoricul castelului de apă, aici fiind amplasată şi o presă de monede suvenir.
Casa scării, pe toată înălţimea turnului, ar urma să fie pictate în culori UV planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Pe terasa turnului va fi pus un panou de primire pe care vor fi imagini ale galaxiei dar şi un costum de astronaut decupat la nivelul feţei, pentru ca turiştii să îşi poată face fotografii personalizate şi amuzante. Etajele 1, 2, 3 şi 4 vor deveni, de asemenea, spaţii expoziţionale cu imagini 2D dar şi 3D cu galaxii, roiuri de galaxii şi corpuri cereşti. La etajul 5, cota 18,10 metri, va fi amenajată o sală de proiecţie, aflată în legătură cu observatorul astronomic din cupolă.
Una dintre părţile cele mai ambiţioase ale noului proiect este că se va încerca refacerea platormei rotative de la etajul 6, cota 25,45 m, unde a funcţionat, în anii '80, celebrul restaurant care oferea o panoramă la 360 de grade a oraşului şi a Dunării. Mai nou, acolo vor fi montate două telescoape mobile, imaginile captate de acestea putând fi vizionate pe ecrane LED cu diagonală mare. Evident, refacerea platformei rotative va readuce posibilitatea observării panoramice a oraşului nostru. În fine, în cupola din vârful turnului, situată la cota 28,06 m, va fi amenajată camera observator astronomic, dotată cu un telescop de mare putere.
“Marea provocare şi în acelaşi timp misiunea proiectului de transformare a Castelului de Apă în Observator Astronomic este redefinirea monumentului într-un sistem cultural-educativ coerent, cu semnificaţie pentru comunitatea locală şi pentru potenţialii vizitatori, ca element de referinţă pentru turişti şi localnici”, se arată în proiectul întocmit de Primărie şi supus votului consilierilor locali.
Doar trei ani pentru punerea în practică a proiectului
Deocamdată, pentru ca toate acestea să fie realizate, trebuie mai întâi ca Uniunea Europeană să aprobe cererea de finanţare depusă de autorităţile brăilene, iar ulterior să fie organizată o licitaţie la care să se prezinte firme cu adevărat capabile să dea noua faţă monumentului istoric din Grădina Mare. Pe lângă amenajarea de spaţii expoziţionale, mare provocare cu care se va confrunta firma câştigătoare a licitaţiei va fi consolidarea monumentului, care în prezent a ajuns într-un stadiu avansat de degradare. De altfel, principalul motiv pentru care nu a putut fi pus în practică precedentul proiect de reabilitare şi transformare a fostului castel de apă, din vremea primarului Simionescu, a fost că soluţiile propuse pentru consolidarea acestuia erau foarte costisitoare şi depăşeau bugetul alocat, de 4 milioane de lei. De data aceasta, însă, la un buget de peste 21 milioane de lei, ar trebui să se găsească destui constructori interesaţi să preia dificila lucrare.
Marea problemă este că, pentru a putea primi şi folosi bani de la UE, Primăria trebuie să se încadreze în actualul exerciţiu financiar, care a început în 2014 şi se va finaliza în 2020. Deci, până în 2020 trebuie finalizată lucrarea şi cheltuiţi banii, altfel se va întâmpla ca în precedentul exerciţiu financiar, când fuseseră primiţi bani de la UE pentru reabilitarea castelului de apă, însă ei n-au putut fi cheltuiţi pentru că n-au existat firme interesate să preia lucrarea.
Ne aflăm deja la finalul lui 2017, iar asta înseamnă că mai sunt doar trei ani în care Primăria să primească finanţarea, să scoată lucrarea la licitaţie, să încheie contractul cu firma câştigătoare, iar firma respectivă să deschidă şantierul şi să îl finalizeze până cel târziu la finele lui 2020, respectând toate criteriile de calitate ale proiectului. Cum lucrările se anunţă a fi destul de complexe, l-am întrebat pe primarul Marian Dragomir dacă există şanse reale ca acest proiect să fie pus în practică în intervalul de trei ani pe care Primăria îl mai are la dispoziţie. “Dacă obţinem finanţarea şi vor exista firme interesate de această lucrare, se poate finaliza la termen acest proiect”, ne-a declarat, cu optimism, actualul primar al Brăilei.
Istoria unei clădiri-unicat
În urmă cu 105 ani, când a fost construit din fonduri publice, cu contribuţia unor personalităţi remarcabile ale timpului, cum ar fi inginerul Germani, cel care a făcut şi primul canal colector al municipiului, turnul de apă era cel mai modern din ţară. El şi-a demonstrat utilitatea vreme de jumătate de secol, având capacitatea de a le livra la robinet brăilenilor abonaţi la reţeaua publică de alimentare, până în 100 de litri de apă potabilă. În anii '50, când deja erau disponibile tehnologii noi de pompare a apei, turnul din Grădina Mare şi-a găsit o nouă utilitate: depozit de vin. Timp de opt ani a găzduit, în cele două rezervoare ale sale, tone de vin produs pe plan local. În anii '60 şi '70, turnul a rămas nefolosit. Soliditatea sa a fost confirmată din plin în timpul cutremurului din 1977, când a rămas fără probleme în picioare. În 1981, Primăria l-a încredinţat cooperativei UJCOOP, care a luat decizia de a-l transforma în spaţiu de alimentaţie publică. Atunci a fost modificat subsolul şi tot atunci a fost montată celebra platformă rotativă pe care a fost aşezat un restaurant.
Platforma rotativă care făcea senzaţie pe vremuri în castelul de apă a fost proiectată şi executată la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă uzina “Progresul”. Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii. Inginerul Gazea s-a stins din viaţă în 2012, la vârsta de 82 de ani.
Într-un interviu acordat cotidianului nostru la scurt timp după moartea lui Nicolae Gazea, fiul acestuia, Constantin Gazea, de profesie tot inginer, ne-a explicat că platforma rotativă concepută de tatăl său era un dispozitiv pe cât de ingenios pe atât de simplu. “Avea nevoie de un motor de doar 5 kilowaţi ca să facă o mişcare de 360 de grade în circa 60 de minute. O componentă esenţială a fost ghidajul făcut pe un sistem de role puţin conic, care îi permitea platformei să se autocentreze în permanenţă, astfel că mişcarea de rotaţie era aproape imperceptibilă, iar un pahar de apă putea sta pe masă plin fără să se verse”, ne-a informat fiul inginerului Gazea. Restaurantul din vârful fostului castel de apă, pe care brăilenii îl priveau, în anii '80, când se întrerupea des curentul, ca pe un OZN, pentru că acolo erau tot timpul ferestrele luminate, a funcţionat doar câţiva ani. După Revoluţie, turnul de apă a intrat în administrarea unei firme private - “Cony Sat” Galaţi -, care nu a avut capacitatea de a investi în întreţinerea lui. Abia în anii 2000, în urma unul lung proces derulat în justiţie, clădirea a reintrat în posesia Primăriei Brăila.
