Omul de afaceri Gheorghe Caruz este primul dintre cei nouă brăileni pe care Fiscul a pus lupa şi-i caută la averi, suspicionând că nu şi-ar fi declarat corect veniturile, pentru a fi impozitate. Inspectorii de la Fisc vor lămuriri despre împrumuturile în nume personal acordate de Caruz firmelor din grupul aparţinând familiei sale. Omul de afaceri acuză o acţiune concertată a ANAF-ului care, în ultimii ani, l-ar fi asaltat cu mai multe controale şi plângeri penale, pe toate fronturile, chiar dacă, spune el, niciuna dintre suspiciunile inspectorilor nu s-a confirmat la finalul verificărilor. Mai grav, afirmă Caruz, din cauza presiunii puse pe firmele sale, prin controale în cascadă, o parte dintre ele au ajuns în impas, în insolvenţă sau chiar în faliment.
Primul brăilean căruia Fiscul i-a cerut să-şi justifice averea este omul de afaceri Gheorghe Caruz care, prin familia sa, controlează mai multe firme cu domeniu de activitate în sectorul agricol. Contactat de reporterii "Obiectiv", acesta a confirmat informaţia şi a explicat că ţinta de interes a inspectorilor de averi o constituie împrumuturile acordate în nume personal firmelor din grupul controlat de familia sa. Mai mult, sursa citată a spus că, de fapt, este victima unor abuzuri, mai ales că firmele sale au fost deja controlate de ANAF în ce priveşte împrumuturile. "Cei de la ANAF mi-au cerut să justific averea. Legea prevede că atunci când un organ de control spune că eu am încălcat-o trebuie să şi spună unde anume am făcut-o. Dar ei vin cu fraze aşa, la bătaie de joc, gen «am constatat că aveţi evaziune de peste 50.000 lei şi, ca atare, vă rog să justificaţi». Le-am cerut să-mi arate dovada că lucrurile stau aşa, dar ei nu! Problema este că îţi ia foarte mult timp să te disculpi", ne-a povestit sursa citată. De asemenea, Caruz a explicat că, din punctul său de vedere, demersul ANAF de verificare a averilor persoanelor fizice este unul binevenit, însă atenţia ar trebui mai degrabă îndreptată asupra celor cu averi mari, dar fără o sursă de venit declarată. "Eu susţin că este foarte bine că verifică averea persoanelor fizice, mai ales la cei unde este clar că au bogăţii imense, vile de nu ştiu câte milioane de euro, cu piscine, maşini scumpe şi n-au nici măcar un loc de muncă. Pe ăştia nu-i vede nimeni! (...) Bine, le-am spus, vreţi să mă verificaţi, verificaţi-mă! Dar n-au vrut să-mi spună cu ce am greşit, iar asta pentru că de fapt nu am greşit cu nimic. (...) Dacă au văzut că nu au găsit absolut nimic la mine au trecut să verifice firmele, ca nu cumva să fi făcut eu documente fictive. Culmea, şi asta mi se pare bătaie de joc, acolo verificaseră deja înainte şi nu fuseseră probleme, iar instanţe de judecată au dispus expertize care au ajuns la concluzia evidentă că totul era în regulă. S-a văzut că eu am lucrat corect, în sensul că realmente îmi împrumutasem firmele cu anumite sume de bani şi nu era o şmecherie făcută. Acum, au venit cu aceleaşi probleme, deja au verificat 3 societăţi, dar nu asta mă deranjează, ci faptul că durează mult verificarea şi trebuie să-ţi faci teancuri de documente şi ne pierdem timpul", a încheiat Gheorghe Caruz.
Cum sunt selectaţi cei controlaţi
Procesul verificării averilor persoanelor fizice a fost demarat oficial la începutul lunii trecute, când Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat că şi-a stabilit o listă scurtă a personajelor asupra cărora este cazul să-şi îndrepte atenţia. Mai precis, instituţia a punctat că are o listă de 313 persoane, dintre care 55 îşi au domiciliul în regiunea Sud-Est (Buzău şi Tulcea câte 10 persoane, Galaţi şi Constanţa câte nouă persoane şi opt din Vrancea), iar nouă dintre ele chiar în Brăila.
Cum a ajuns instituţia să selecteze cei 313 contribuabili persoane fizice? Mai întâi a trecut întreg efectivul la nivel naţional prin mai multe filtre, vreo 4 la număr, care au "cernut" doar cazurile de importanţă maximă pentru Fisc, adică persoanele cu risc ridicat de evaziune. În primă etapă au fost identificaţi cei care au cheltuieli semnificative, gen asociaţi sau acţionari care şi-au împrumutat firma cu sume depăşind 0,2 milioane lei sau persoane fizice care au cumpărat case şi maşini în valoare peste 70.000 euro, ori cele care au depuneri anuale în conturile bancare mai mari de 150.000 lei, precum şi cei care cumpără maşini mai scumpe de 25.000 euro. După această primă selecţie s-a aplicat un al doilea filtru, care a pus în balanţă cheltuielile şi veniturile pe o perioadă de 3 ani (2011 - 2013), rezultând o ierarhizare în funcţie de valoarea diferenţei între cheltuieli şi venituri. Finalitatea a fost aceea că au mai rămas în atenţie circa 132.000 de contribuabili - persoane fizice. Mai departe aceştia au intrat în etapa 3 de analiză: "determinarea cazurilor semnificative", adică au fost selectaţi cei cu risc anual de evaziune mai mare de 1 milion de lei, achiziţiile imobiliare cu valori de peste 150.000 euro sau de maşini cu valori de minim 75.000 euro. Astfel, dintre cei peste 132.000 de contribuabili au fost selectate mai departe 5.884 persoane, considerate cu grad ridicat de risc fiscal. Ultimul filtru a constat în identificarea membrilor familiei respectivelor persoane (mergând până la afini de gradul II) pentru a vedea dacă nu cumva cheltuielile făcute în cei 3 ani de raportare pot fi justificate de veniturile rudelor. Într-un final, grupul ţintă pe care ANAF a pus lupa numără 7.879 persoane (alături de cele 5.884 persoane au intrat în colimator şi rudele acestora), împărţit apoi pe 4 categorii de risc: "patron bogat de firmă săracă", "persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute", "persoane cu venituri volatile" - în general persoane din showbiz şi "alte persoane care nu intră în cele trei profiluri, dar care prezintă riscuri semnificative".
Dintre cei 7.879 contribuabili au fost selectate pentru prima serie de verificări 5.399 persoane fizice. "Au fost selectaţi primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Lor le-au fost alocate 313 cazuri (o medie de 5 cazuri per inspector pentru operativitate şi eficienţă) pentru prima etapă - Verificarea fiscală prealabilă documentară", se arăta într-un material de presă al ANAF emis în prima parte a lunii august.
Cum verifică Fiscul dacă ai venituri nedeclarate
În situaţia în care organul fiscal constată diferenţe semnificative, acesta solicită contribuabilului prezentarea de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală.
Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:
a) metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării;
b) metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi utilizarea lor;
c) metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârşitul perioadei.
Ce se întâmplă cu diferenţele care nu pot fi justificate? Fiscul percepe pentru acestea impozit de 16%.
Caruz a ieşi de ani buni din clasamentele celor mai bogaţi români
• averea sa a tot scăzut, odată cu declinul firmelor din grup, până a ieşit din zona de interes a celor doi realizatori de clasamente: TOP 300 Capital şi TOP 500 Forbes
Omul de afaceri Gheorghe Caruz n-a mai apărut în topul celor de la Capital încă din ediţia din 2012, când pragul minim luat în calcul de realizatorii clasamentului a fost de 15 milioane euro. Asta după ce în ediţiile precedente ale TOP-urilor Capital, el apărea pe poziţii undeva la mijlocul clasamentului, cu o avere estimată la 50 - 70 milioane de euro. De exemplu, în ediţia din 2011 brăileanul se poziţiona pe locul 130, cu o avere estimată la 45 - 50 milioane de euro, în alunecare de pe locul 89, în anul 2010, cu o avere de 68 - 70 milioane de euro.
În 2013, Caruz apărea însă în Top 500 miliardari ai României, clasat la nivel naţional pe locul 420, în scădere bruscă faţă de ediţiile precedente, având o avere estimată la 7 milioane de euro, faţă de 50 - 55 milioane de euro în anii trecuţi. Într-un final, în 2014, Caruz a ieşit şi din TOP 500 Forbes, după ce o parte dintre firmele familiei au intrat în insolvenţă şi apoi în faliment. La vremea respectivă, Gheorghe Caruz declara că închiderea unora dintre fermele la care era acţionar a dus la pierderea a peste 500 de locuri de muncă şi peste 200 de utilaje agricole. De altfel, el s-a plâns în repetate rânduri că afacerile îi sunt împinse spre faliment de un sistem mafiot din care fac parte politicieni de la Bucureşti, judecători şi afacerişti concurenţi, fără a-i nominaliza. Toate relele i se întâmplă, zice Caruz, de când a refuzat să dea o şpagă de 5 miliarde de lei vechi unor "persoane cu funcţii înalte".
