De altfel, imediat după anunţul făcut de Frunzăverde, unii lideri PDL l-au arătat cu degetul ca pe principalul vinovat de plecarea baronului de Caraş-Severin. Care să fi fost preţul? Aşa cum şi în cazul numirii lui Ungureanu şef peste guvern trebuie să fi existat un preţ, din cauza climatului dificil din şi din afara PDL, la fel a fost unul pentru plecarea numărului 2 (sau 3) în PDL către liberali. Frunzăverde oricum ar fi câştigat alegerile locale din judeţul său (candidează la CJ), iar transferul său cu parlamentarii locali cu tot la PNL i-a dat aripi lui Ponta - odihnit după două luni de nemuncă, dar plătit pentru ele - să afirme că membrii opoziţiei vor catadicsi să revină la treabă la Senat, pentru că, acolo, "de luni, vom avea majoritate".
Sorin Frunzăverde a invocat mai multe motive ca să plece, între care "haosul administrativ" şi lipsa dialogului politic. Aliatul său de la Olt, primarul Slatinei, a lăsat baltă mandatul pe motiv că Bucureştiul nu i-a dat parale să facă ce promisese alegătorilor. Însă chiar săptămâna aceasta ziarul Gândul a publicat două hărţi detaliate, cu date de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Finanţelor, care arată ce judeţe au primit de la Bucureşti mai mult decât au cotizat la bugetul de stat şi în care comitate au fost cele mai mari creşteri salariale. Caraş-Severin este al cincilea judeţ în privinţa sumelor primite, mai mari cu o cincime decât contribuţia sa la bugetul României, iar Oltul - al 15-lea, primind şi el mai mult decât a dat. În comparaţie, la Brăila s-au întors anul trecut doar trei sferturi din suma trimisă la Bucureşti, iar Clujul a primit abia 44%.
A doua hartă, a creşterilor salariale pe parcursul anului trecut, este şi mai surprinzătoare: Oltul şi CS-ul sunt al şaselea, respectiv al şaptelea judeţ în topul majorărilor, cu peste 12% în ambele (doar zece judeţe au înregistrat creşteri la salarii de peste 10%, cele mai multe au sub acest procent, iar în şase judeţe leafa medie chiar a scăzut).
Aşadar, după toată această schimbare de macaz, întrebarea anului electoral 2012 s-a încetăţenit deja: "Care a fost preţul?" Măcar aşa, să dea bine la Fisc, dacă alegătorii au devenit simple motive statistice de băgat în faţa camerelor de luat vederi.
Care a fost preţul?
Atunci, făcătura a ieşit rapid la iveală. Acum, nu mai e o făcătură, deşi vine tot în prag de alegeri, ci un avertisment real pentru PDL. Poate că plecarea lui Frunzăverde n-ar fi căpătat amploare dacă ea n-ar fi survenit a doua zi după ce premierul părăsise şedinţa coaliţiei de guvernare trântind uşa după el şi insistând ca miniştrii Justiţiei şi Finanţelor să-l urmeze. Pedeliştii de frunte s-au grăbit să dezmintă ieşirea furtunoasă a premierului, care s-ar fi supărat că lumea îi cere bani pentru alegeri. Chiar şi MRU le-a zâmbit ziariştilor trei zile mai târziu, adică joi, dar fără să comenteze în vreun fel la întrebările curioase aruncate spre el.
