Statul Român, acţionar cu peste 20% şi la "Cerealcom", şi la "Comcereal", este lăsat "spectator", la propriu, în cazul celor două firme brăilene care, în anii 2013, deţineau o întreagă reţea de depozite, silozuri pentru cereale, terenuri agricole, parcuri auto grele, ateliere şi, nu în cele din urmă, câteva sute de angajaţi. De doi ani încoace, la cele două firme haiducesc nişte reprezentanţi ai acţionarilor majoritari, străini cu origini ruseşti, între care un tip cu un nume pitoresc: Kalashnikov, 37 de ani.
De atunci, peste 200 de oameni au fost daţi afară, iar zeci de active, între care şi silozul în care se afla rezerva naţională de cereale, au fost vândute. Rezerva statului a fost recântărită şi împărţită în silozuri închiriate de la firmele care le-ar fi cumpărat chiar de la societăţile brăilene. Inclusiv fără sediu au rămas cele două firme. Şi-au scos la vânzare clădirea în care aveau baza şi s-au mutat într-o baracă din termopan lângă Silozul de Triaj de pe Şoseaua Baldovineşti. O metodă prin intermediul căreia se pierd urmele unor bunuri de milioane de euro, care au aparţinut cândva Brăilei. Capul "mişcărilor" făcute în cele două firme a fost, încă de la începuturile sfârşitului, din 2013, un anume Petr Kalashnikov, un rus de 37 de ani, cunoscut ca "Ucraineanul"- fiindcă ar plimba grâu din Ucraina prin tot Sud-Estul Europei, inclusiv prin Brăila - şi pe care acţionarii l-au băgat la înaintare să "colecteze lichidităţi pentru susţinerea unei mine de zăcământ cumpărată în America de Sud de unul dintre acţionarii acţionarului majoritar de la Cerealcom şi Comcereal", au precizat surse autorizate, cărora din motive lesne de înţeles le vom păstra anonimatul.
"Lichidator" cu nume predestinat?!
De fapt: "În 2013 au avut loc primele schimbări în Consiliul de Administraţie (CA), în sensul că, brusc, Leontin Suciu, preşedintele CA-ului, a fost înlocuit de acest Petr Kalashnikov. Atunci, schimbările au fost dictate de Glencore International AG Baar Elveţia, care era atunci acţionar la firma Romsiloz, ce deţinea pachetul majoritar de la ambele firme brăilene. Kalashnikov a fost mandatat să vândă toate activele Cerealcom SA şi Comcereal SA. În condiţiile în care la Cerealcom, Romsiloz deţine 79%, iar AVAS - 21%, este clar că statul nu prea are pârghii la îndemână să împiedice în mod real devalizarea şi distrugerea a două societăţi care au adus profituri enorme".
Din aceeaşi sursă am mai aflat că din 2013 şi până în prezent ar fi fost vândute Silozul Port, Silozul Făurei, fiind în colimator şi Silozul Triaj, Ciocile, Baza Valea Cânepii şi Silozul Ianca, dar şi flota de camioane recent achiziţionată.
"Pentru o mai uşoară devalizare, au fost înlăturate pe rând persoane, salariaţi care au muncit o viaţă întreagă în cadrul acestor societăţi. Activitatea acestor societăţi este practic condusă de Glencore Protein România SRL, care în mod sistematic împiedică orice activitate a societăţilor. Orice contract încheiat de Cerealcom sau Comcereal trebuie contrasemnat şi aprobat de către cei de la Glencore, deşi această societate nu are legături juridice cu firmele brăilene, aceasta fiind acţionar terţ la Romsiloz (n.r. - un fel de acţionarul acţionarului). Ba chiar exista un contract de cash-pooling, prin care toate lichidităţile firmelor de la sfârşitul fiecărei zile dispar într-un master cont al Glencore Protein România SRL. Practic, deşi cele două societăţi au personalităţi juridice şi patrimonii proprii, ele sunt manevrate de reprezentanţii Glencore", se arată într-un document trimis pe adresa redacţiei "Obiectiv- Vocea Brăilei".
Caracatiţa de firme care "fărâmiţează" companiile brăilene
Potrivit unui proces verbal încheiat în martie a.c., cu ocazia unei şedinţe a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SC Cerealcom SA Brăila, la care reprezentantul statului a lipsit, SC Romsiloz Cereale SRL Bucureşti deţine 79,6527% din acţiunile "Cerealcom", iar statul, 20,3473%.
Cu prilejul acelei şedinţe, "Cerealcom" şi-a mutat sediul social pe Şoseaua Baldovineşti, la nr. 22 şi a radiat punctul de lucru de pe strada Constantin Sandu Aldea, nr. 1, sediul de mărimea unui bloc pe care firma geamănă "Comcereal" l-a scos la vânzare. Singurul semnatar al procesului verbal care a şi votat este reprezentantul Romsiloz Cereale, pe atunci Lucian Raicu, din Bucureşti. Tot atunci, printr-un act modificator al actului constitutiv al SC Cerealcom SA s-a operat schimbarea sediului sub pretextul: "Societatea are subunităţi, silozuri/ baze pe raza judeţului Brăila şi poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii în alte localităţi din ţară şi din străinătate".
Tot pe 18 martie 2015, s-a întrunit şi AGA SC Comcereal SA, unde s-a aprobat vânzarea sediului şi mutarea pe Baldovineşti. Din procesul verbal încheiat în acest caz rezultă că la "Comcereal", SC Romsiloz Cereale SRL Bucureşti deţine 69,684%.
Culmea, "Romsiloz Cereale" nu pare să fie firma care face cărţile la cele două societăţi, ci Glencore Protein, prin acest Petr Kalashnikov şi un anume director Niculescu. I-am căutat şi noi pe Baldovineşti la nr. 22, dar ni s-a spus că ar fi la Bucureşti şi ni s-a furnizat un număr de telefon. "Aţi sunat la Glencore. Nu sunt nici dl. Niculescu, nici dl. Kalashnikov. Vă sună ei, lăsaţi numărul de telefon. Domnul Kalashnikov lucrează pentru Glencore Protein", ne-a explicat o secretară de la capătul celălalt al firului.
Administraţie multinaţională, şef rus. "Glencore", doar cu numele!
Am încercat să aflăm de unde şi până unde au ajuns "Glencore" şi acest Kalashnikov să taie şi să spânzure la "Cerealcom" şi "Comcereal", dar e greu de înţeles. "Glencore" nu e acţionar nici măcar la acţionarul majoritar al "Romsiloz". Cert este că Petr Kalashnikov este administratorul SC Romsiloz Cereale SRL din data de 26 februarie 2013. Potrivit Registrului Comerţului, la SC Romsiloz Cereale SRL, cu un capital subscris de 1.000 de dolari, este unic acţionar, cu 100%, "Renaisco BV" din Rotterdam Olanda.
În consecinţă, pe lângă rusul Kalashnikov, administrator împuternicit mai este şi Mostert Ernest Christian Barend, născut în Africa de Sud, dar cu cetăţenie olandeză. În schemă mai apare şi o franţuzoiacă: Sylvie Marie- Claire Kosorog, administrator împuternicit la aceeaşi firmă. "Renaisco" Olanda mai deţine 47,62% din "Rombarge Transport" SRL, alături de "Glencore Protein" România SRL, care deţine 52,4%. Împuterniciţi ca administratori la acest "Rombarge" sunt reprezentanţii "Romsiloz", respectiv Petr Kalashnikov, din Moscova.
Kalashnikov, în tot şi în toate! Brăila, culoarul Rusiei şi Ucrainei spre Europa şi Uniunea Europeană
Adică rusul dictează şi la "Romsiloz", şi la "Rombarge". Cum "Renaisco", acţionarul majoritar al "Romsiloz", care la rându-i este acţionar majoritar la cele două firme din Brăila, nu apare că ar avea vreun acţionar din România, vizibil pe ONRC, am luat la verificat, pe aceeaşi filieră şi "Glencore Protein" România. Această firmă are un singur acţionar majoritar, altul decât aceia întâlniţi până acum: "Glencore International AG" din Baar - Elveţia, unde, aşa cum era de aşteptat, "tătic" este acelaşi Petr Kalashnikov, numit administrator. Şi presa centrală a sesizat faptul că "Glencore, cel mai mare trader de materii prime la nivel mondial, cu afaceri de 214 miliarde de dolari, l-a numit în poziţia de country manager pe România pe rusul Petr Kalashnikov, 37 de ani. Noul country manager a ocupat anterior poziţii în cadrul operaţiunilor pe care Glencore le are în spaţiul ex-sovietic".
Alături de el mai sunt împuterniciţi la "Glencore Protein", potrivit Registrului Comerţului: Ernest Christian Barend Mostert, africanul cu cetăţenie olandeză împuternicit şi la "Romsiloz", Cristopher James Mahoney, din Edmonton Canada şi Perezagua Marin Carlos, din Madrid Spania. Acest Perezagua din Spania apare ca administrator împuternicit, alături de un constănţean de la noi, Murat Adil Tekin (origine turcă şi cetăţenie română), şi la "Glencore România" SRL. Şi de aici, filmul se rupe: la "Glencore România" SRL este acţionar majoritar "Dagan AG" din Elveţia, cu un capital social de puţin peste 11.000 de Euro.
Aşa stând lucrurile, este imposibil de înţeles cum a ajuns "Glencore Protein" să taie şi să spânzure la Brăila, la firme cu care n-are nicio legătură directă. Însă e lesne de priceput cum şi unde se duc banii, dacă ar fi să urmărim drumul lui Petr Kalashnikov. "Acest Kalashnikov este cunoscut ca «ucraineanul», dar el e de fapt rus şi cred că i se spune aşa datorită cerealelor pe care le-a introdus din Ucraina în special în Europa prin România, respectiv Brăila. Practic, noi suntem culoarul Ucrainei şi Rusiei spre Europa. (...) Abuzurile făcute de Glencore au afectat nu numai cele două societăţi, ambele înregistrând o curbă descendentă a profitului, ci şi comunitatea, mulţi oameni fiind daţi afară, fie pentru că au devenit incomozi, fie spunându-li-se că e criză economică şi se restrânge activitatea", se mai arată în scrisoarea care a ajuns la ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei".
Implicaţii cu ştaif: Case de Avocatură renumite, angajate cu 100.000 lei să recupereze tot atât. Prejudiciu total: 200.000 lei
La începutul acestui an, cele două firme au început să dea afară oamenii pe bandă rulantă, asta după ce au fost vândute atelierele din IMB, silozurile, terenurile, plus a fost pus pe făraş parcul de camioane achiziţionat de circa un an. Oamenii vocali au fost primii care au fost traşi pe linie moartă. A fost cazul a aproape o sută de muncitori, şoferi, director, contabili, ingineri specialişti, jurist.
Cu acesta din urmă chiar au apărut, potrivit portalulului instanţelor de judecată, mai multe litigii. Contactată de reporterii noştri, Dana Maria Neculai, jurista care a asigurat asistenţa celor două firme, a fost de acord să ne expună punctul său de vedere: "Eu am fost angajată de Glencore în 2005, ca şi consilier juridic. În 2010 am intrat în Baroul Avocaţilor şi am vrut să renunţ, dar mi-au solicitat colaborarea şi am încheiat contracte de asistenţă juridică pe perioade succesive de câte un an, până în toamna anului 2013. Cu o lună înainte de expirarea contractului, în septembrie 2013, mi s-a solicitat continuarea colaborării, însă cu prezenţă permanentă la societăţi. Am convenit să continuăm colaborarea, însă pentru o perioadă de trei ani, cu onorariile care aveau să fie indexate cu câte 10% la fiecare an", ne-a relatat avocat Dana Maria Neculai.
Din aceeaşi sursă am mai aflat: "În 2013, când domnul Petr Kalashnikov a venit la conducerea celor două firme, situaţia s-a înrăutăţit, în sensul că nu mi-au mai dat la timp onorariile convenite prin contract. (...) S-a ajuns acum până la denunţarea contractului de asistenţă juridică. Eu aveam de recuperat 100.000 lei de la Glencore, iar ei în loc să-şi onoreze contractul, au angajat tot cu 100.000 lei Casele de Avocatură Hodos Mihet & Asociaţii şi Zamfirescu Racoţi & Partners şi s-au formulat plângeri penale, atât pe numele executorului judecătoresc la care am apelat să-mi recuperez creanţele, cât şi mie personal, în condiţiile în care aceeaşi sumă ar fi trebuit să mi-o remită conform contractelor", a mai spus avocat Neculai.
Nici măcar juristul respectiv nu-şi explică de ce s-au angajat asemenea cheltuieli şi în temeiul a ce s-au reziliat contractele de consultanţă juridică, în contextul în care "sunt peste 20 de litigii pe rolul instanţelor de judecată, iar Glencore n-a formulat plângeri împotriva avocatului reprezentant, poate pentru a servi interese obscure ale celor de la Glencore, care probabil obţin beneficii în urma contractelor cu cele două case de avocatură din Bucureşti". Mai mult, avocatul Dana Neculai ia în calcul şi faptul că ajunsese să ştie prea multe lucruri din cele două firme şi nu numai: "Altfel nu-mi explic risipa de bani destinată intimidării mele, care se ridică la 200.000 lei".
Creşterea şi descreşterea celor mai tari firme de profil din Brăila
"Cerealcom" şi "Comcereal" sunt firme de transport, depozitare şi producţie cereale de toate tipurile. Potrivit portalurilor publice de profil, în anii 2013 şi 2014, cifra de afaceri şi numărul de angajaţi au scăzut simţitor. De exemplu, la "Cerealcom" SA, în 2011, cifra de afaceri era 38.667.150 Euro, în 2012- 22.562.983 Euro, în 2013- 21.532.420 Euro şi în 2014- 4.303.347 Euro. În 2014, numărul de angajaţi a ajuns la 104, dar şi în 2015 au plecat mulţi dintre angajaţi. Vreo 50, potrivit surselor noastre. Profitul net e singurul care a crescut, tocmai fiindcă au fost vândute activele: de la 33.312 Euro în 2011 la 437.148 Euro în 2014.
Cam la fel stă şi "Comcereal": în 2011 avea active circulante de 26.701.465 lei, în 2012, când s-a achiziţionat un parc de camioane noi, avea active circulante de 36.225.152 lei, iar în 2013, când a început să vândă, inclusiv acel parc auto, valoarea activelor circulante a scăzut la 3.066.719 lei. Descreşterea se vede şi la categoria stocuri: "Comcereal" avea, în 2011, stocuri de marfă de 23.012.718 lei, în 2012 - 37.504.418 lei, în 2013 - de 342.666 lei, iar în 2014 - de 308.915 lei.
Oameni puşi într-o oră pe făraş, după o viaţă de muncă
Anii 2014 şi 2015 n-au adus nimic bun la "Cerealcom" şi "Comcereal", dimpotrivă! În mai 2014, directorul economic ar fi fost promovat la Bucureşti, după care s-au desfiinţat posturile de: responsabil Personal (HR), casier, asistent manager, coordonator transport, plus zeci de angajaţi de la Comercial. Au fost externalizate serviciile de pază şi Resurse Umane. Tot atunci ar fi fost vândute: silozurile Port către Hercules, Baza Viziru, Baza Jirlău şi s-a luat, la începutul lui 2015, decizia de a se vinde sediul din Sandu Aldea.
"Să vedeţi cum ajunsese arhiva firmelor fără oameni...era păstrată neglijent. Apoi s-au desfiinţat şi sectoarele Atelier Reparaţii şi transport marfă şi efectuare transport cu terţi, din mai 2014 până în decembrie 2014, personalul s-a redus la jumătate. Se luau decizii de a nu prelua marfa şi de a o depozita în silozuri şi baze proprii şi o direcţionau către silozurile Port şi Jirlău, după ce acestea au fost vândute. La disponibilizarea personalului nu au fost respectate procedurile de concediere colectivă, iar în noiembrie - decembrie 2014 a fost cântărită şi mutată rezerva de stat, fără a fi anunţate autorităţile statului. S-a vândut silozul Făurei în urma concedierii întregului colectiv. S-a vândut flota de camioane, care fuseseră achitate prin leasing cu numai 3-4 luni înainte. S-au desfiinţat conturile bancare din băncile din Brăila şi au fost mutate la BNP Paribas. Au fost schimbaţi în mod abuziv şi nejustificat şefii de silozuri, Traian şi Dudeşti, fiind aduşi alţii din alte localităţi, cu cheltuirea unor sume mari de bani", se mai arată într-o altă sesizare formulată de către un angajat al celor două companii.
Din aceeaşi sursă am mai aflat că a fost dat afară inclusiv directorul general, Tudorel Barbu, fără a i se motiva decizia. Ba chiar, acesta a fost înlocuit cu o persoană din altă localitate şi pentru care firmele plătesc costuri de deplasare, cazare...Totodată, au fost desfiinţate CTC-ul, posturile cheie, inclusiv acela de contabil şef. Reporterii noştri au încercat să ia legătura cu un factor de decizie de la Brăila, însă au fost trimişi spre Bucureşti. Aşa cum relatam la începutul acestui articol, de la "Glencore" Bucureşti ni s-a spus să aşteptăm telefonul domnului Petr Kalashnikov. Până la închiderea ediţiei nu am reuşit să obţinem punctul de vedere al acestuia. Vom reveni.
