Autoturisme de lux, aur şi valută confiscate, 19 persoane reţinute, din care 12 arestate preventiv pentru 30 de zile, mafia cerealelor destructurată - acesta ar fi rezumatul percheziţiilor efectuate de procurorii DIICOT săptămâna trecută în judeţele Brăila, Galaţi, Vrancea şi municipiul Bucureşti. Capul „caracatiţei" cerealelor este chiar Dan Ştefan Ciolcă, un nume sonor în lumea afaceriştilor brăileni, care a ademenit zeci de persoane într-un grup infracţional şi le-a „specializat" în evaziune fiscală, după cum au notat anchetatorii în referat. De precizat şi faptul că Ciolcă a mai fost prins „cu mâţa în sac" de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în 2013 şi trimis în judecată tot pentru evaziune fiscală. Pe atunci prejudicia bugetul statului folosindu-se de firma SC Serodcom SRL Brăila. Nu s-a liniştit, ba chiar a încercat să fie cu un pas înaintea anchetatorilor. Cum? Schimbând în primul rând numele şi sediul Serodcom SRL în SC Agroberin SRL Bucureşti, firma „vedetă" din dosarul DIICOT. Apoi, a schimbat sediul tuturor firmelor înfiinţate pe Brăila, prin intermediul cărora "fabrica" facturi, în Bucureşti. Acum, Ciolcă&CO sunt acuzaţi de procurori că au prejudiciat bugetul statului cu peste 21de milioane euro. "Au fost înregistrate achiziţii şi livrări fictive de cereale şi oleaginoase (grâu, porumb, orzoaică, soia, seminţe de floarea-soarelui etc), îngrăşăminte şi materiale de construcţii (oţel beton, ciment alb, var etc), necesare creării unei provenienţe aparent licite", au stabilit inspectorii de la Antifraudă, cazul fiind preluat apoi de DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi.
Planul bine pus la punct al brăileanului Ciolcă, prin care a adus prejudicii enorme statului
În referatul destul de stufos al procurorilor DIICOT este menţionat faptul că afaceristul brăilean Dan Ştefan Ciolcă „a iniţiat, dezvoltat şi pus la punct un angrenaj infracţional ce a avut ca principal scop furnizarea de documente justificative pentru o serie de societăţi comerciale beneficiare ce atestau, în fals, achiziţionarea de către acestea de bunuri şi servicii, care au avut ca principal efect afectarea exerciţiului financiar prin diminuarea masei impozabile şi implicit diminuarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat", se arată în document.
Practic, Ciolcă a pus în mişcare acelaşi mecanism fraudulos pe care procurorii DNA l-au descoperit în 2013. Controversatul afacerist a atras în grupul infracţional mai mulţi membri, apoi şi-a pus bine la punct planul de evaziune fiscală prin intermediul a trei tipuri de firme: de „tip bidon", firme de „tip tampon" sau „buffer" şi societăţi comerciale beneficiare. Să le luăm pe rând, pentru a vedea de ce era necesară înfiinţarea atâtor firme.
Societăţile comerciale de „tip bidon" se caracterizează prin durată limitată de funcţionare, capital social minim, operaţiuni economice semnificative din punct de vedere valoric într-o perioadă scurtă de timp, adaos comercial nesemnificativ sau vânzări sub preţul de achiziţie, încasări şi plăţi semnificative şi concomitente prin conturile bancare. Sediul social este declarat, de obicei, la o cameră dintr-o clădire de birouri sau apartamente, unde mai sunt declarate şi sediile altor societăţi comerciale. Firmele de „tip bidon" se recunosc şi după lipsa activelor imobilizate: utilaje şi instalaţii de lucru, mijloace de transport, clădiri, terenuri etc., au număr redus de clienţi şi furnizori, nu există angajaţi ori numărul acestora este foarte mic raportat la cifra de afaceri. Rolul acestor societăţi comerciale era de a furniza facturi către firmele de „tip tampon" pentru a face mai credibilă circulaţia de mărfuri între aceste societăţi comerciale şi cele beneficiare.
Pentru a fi mai greu de descoperit ilegalităţile pe care le comitea grupul infracţional al lui Dan Ciolcă, membrii reţelei „au creat în spatele acestor firme de «tip bidon» circuite de documente contabile şi fluxuri financiare cu societăţi comerciale de «tip fantomă», controlate tot de ei, încercând să inducă astfel ideea că societăţile comerciale de «tip bidon» ar fi aprovizionat mărfurile", au mai notat anchetatorii. În realitate, se creau circuite mai mici între firmele „fantomă" şi cele „de tip bidon" cu scopul de a induce în eroare organele abilitate. Pentru toată această „inducere în eroare", au dat o mână importantă de ajutor două femei, experte în contabilitate, care sunt martore în dosar.
Trecem la firmele de „tip tampon". Acestea aveau rolul de a cumpăra în cantităţi mari bunuri de la societăţile de „tip bidon" şi de a le vinde mai departe către firmele beneficiare, fără a le adăuga valoare ori era adăugată o valoare nesemnificativă. Societăţile de „tip tampon" au fost înfiinţate de membrii mafiei cerealelor pentru „a complica procesul de detectare a fraudei", susţin procurorii DIICOT. Practic, erau nişte firme intermediare între cele de „tip bidon" şi cele beneficiare.
Ultimele de pe lista lui Ciolcă, societăţile comerciale beneficiare, erau cele care profitau în cele din urmă de circuitul fictiv al documentelor şi al banilor. „Aceste societăţi derulează activităţi economice reale în urma cărora realizează venituri şi colectează TVA motiv pentru care datorează bugetului de stat impozit pe profit şi plata TVA. În scopul de a reduce, în mod semnificativ, sumele datorate bugetului de stat acest tip de societăţi înregistrează achiziţii nereale de bunuri şi servicii şi implicit plata acestora, aspect ce are ca efect diminuarea obligaţiilor de plată către bugetul de stat", se arată în referat.
Majoritatea firmelor „tip bidon" emiteau facturi pentru SC Agroberin SRL, fostă Serodcom SRL
SC Agroberin SRL, firma „vedetă" a dosarului DIICOT, face legătura între activitatea infracţională a inculpatului Dan Ciolcă, din 2013, pentru care DNA l-a trimis în judecată, şi faptele pentru care afaceristul brăilean se află în prezent în arest preventiv la Galaţi. Agroberin SRL Bucureşti este fosta Serodcom SRL Brăila, Ciolcă schimbându-i numele şi sediul din Brăila în capitală, pentru a-şi pierde urmele în faţa anchetatorilor şi pentru a se putea ocupa liniştit de fraudarea bugetului de stat prin facturi fictive pentru comerţul cu cereale.
Firmele care apar în dosarul DIICOT sunt: SC Energolast SRL, SC Setcosmar SRL, SC Recosad Prod Com SRL, SC Kobus Romanov Global Trading SRL, SC Rogros Trade SRL, SC Artifex Metropolitan SRL, SC Cerevimar SRL, SC Tenom Prod SRL, SC Bawesen Group SRL, SC Grainsica Group SRL, SC Nelbi Compani SRL, SC New Speed Generation Trans SRL, toate acestea fiind de „tip bidon". Societăţile de tip „tampon" sunt: SC Agroberin SRL Bucureşti (fostă Serodcom SRL) şi SC Andgri Trans Brăila SRL. Firmele beneficiare menţionate de procurori sunt: SC Ulisse Trading SRL, SC Agroadrilex SRL, SC Nelbinvest SRL, SC Eliangis SRL, SC Romnef SRL, SC Suintest SRL, SC Nicsoragro SRL, SC General Agro International SRL, SC Groscent SRL, SC Transexped Agro SRL, SC Briocereal SRL, SC Hotliv Construct SRL, SC Gedriagri SRL, SC Levi MV Inter SRL, SC Isocorr SRL şi SC Desk Pro Consulting SRL.
Aproape toate aceste firme menţionate mai sus au suferit şi ele transformări, după „captura" procurorilor DNA, din 2013: şi-au schimbat sediul social din Brăila în Bucureşti, precum şi administratorii. Au fost ademeniţi oameni care duceau un trai decent, Ciolcă şi câţiva apropiaţi promiţându-le că se vor îmbogăţi rapid, iar DNA-ul şi DIICOT-ul nu ar avea şanse să-i prindă, pentru că ei „au experienţă". Este exemplul lui Virgil Surueanu, unul dintre inculpaţii arestaţi preventiv pentru 30 de zile. Un bucureştean care reuşea să-şi întreţină familia din salariul modest pe care-l obţinea de la firma de curierat la care era angajat. „Inculpatul Surueanu Virgil este o persoană de condiţie modestă care, la sfârşitul anului 2010 avea un stil de viaţă pauper, acesta întreţinându-şi soţia şi copilul minor din veniturile câştigate, în calitate de curier, la o firmă specializată din municipiul Bucureşti. Acesta a fost atras în activităţile infracţionale de inculpatul Craiu Dan Lucian care i-a oferit alternativa obţinerii unor câştiguri materiale importante dacă acesta era de acord să înfiinţeze o societate comercială pe care să o pună la dispoziţia membrilor grupului infracţional. În acest scop inculpatul Craiu Dan Lucian l-a condus pe inculpatul Surueanu Virgil în municipiul Brăila, unde l-a prezentat inculpatului Ciolcă Dan Ştefan, care i-a confirmat posibilitatea de a obţine sume importante de bani în condiţiile în care se implica în activităţile infracţionale, prin intermediul unor societăţi comerciale, asigurându-l că nu i se putea întâmpla nimic şi finanţându-i înfiinţarea acestor societăţi comerciale. Astfel, inculpatul Ciolcă Dan Ştefan i-a pus la dispoziţie inculpatului Surueanu Virgil sumele de bani necesare pentru înfiinţarea a două societăţi comerciale, respectiv SC Artifex Metropolitan SRL Bucureşti şi SC Tenom Prod Srv SRL Bucureşti, despre aceasta din urmă urmând să facem vorbire, pe larg, în cuprinsul prezentului referat", precizează anchetatorii. Zis şi făcut. Surueanu emitea facturi către SC Agroberin SRL Bucureşti, cu valori de ordinul milioanelor de lei, pentru mărfuri şi servicii inexistente. La rândul său, Agroberin SRL emitea ordine de plată şi vira anumite sume de bani către firma lui Surueanu, care le ridica în numerar de la bancomate şi, după ce-şi oprea un comision, preda banii către firmele beneficiare.
După acest tipar au acţionat toate firmele de „tip bidon".
Firmă din Ianca, implicată în mafia cerealelor
Chiar şi o firmă din oraşul brăilean Ianca s-a "prins" în hora infracţionalităţii cu cereale. Este vorba de SC Nelbi Compani SRL Constanţa (fostă SC Tănase Impex SRL Vaslui), firmă de „tip bidon", radiată în repetate rânduri pentru schimbare sediu în alt judeţ, controlată de membrii grupului infracţional prin intermediul inculpatului Brînză Matache Marius. „Această societate comercială a fost preluată în vederea includerii în circuitul evazionist, fiind controlată de membrii grupului infracţional prin intermediul inculpatului Brînză Matache Marius, tatăl acestuia - făptuitorul Brînză Ion figurând doar oficial asociat şi administrator. Societatea comercială sus-menţionată a fost înfiinţată în anul 1994, însă la data de 12.03.2007 a fost preluată în calitate de nou asociat de făptuitorul Brînză Ion. Cu aceeaşi ocazie, au ieşit din societate vechii asociaţi, sediul firmei s-a schimbat în oraşul Ianca, strada Nicolae Oncescu, bloc A11, parter, ap.2, judeţ Brăila, iar făptuitorul Brînză Ion a fost numit în funcţia de administrator. Prin Procura specială autentificată la data de 01.06.2007, numitul Brînză Ion l-a împuternicit pe fiul său - inculpatul Brînză Matache Marius ca pentru şi în numele SC Nelbi Compani SRL Ianca, judeţul Brăila să se prezinte la Raiffeisen Bank SA, la orice sucursală din ţară şi să efectueze operaţiuni bancare (depunere, ridicare, restituire) precum şi operaţiuni de ridicare documente bancare", se precizează în referatul DIICOT.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că în luna martie 2011, SC Agroberin SRL a înregistrat în evidenţa financiar-contabilă achiziţii de mărfuri (materiale de construcţii, anvelope) şi cereale de la SC Nelbi Compani SRL, în acea perioadă cu sediul în oraş Ianca, judeţul Brăila, în valoare totală de 2.541.379 lei, în baza unui număr total de 19 de facturi.
În prezent, inculpatul Marius Brânză se află sub control judiciar, aşa cum a stabilit Tribunalul Galaţi, acolo unde a ajuns dosarul DIICOT.
Ciolcă, prins de anchetatori pentru a doua oară cu aceeaşi „mâţă în sac"
Pare ireal, dar capul mafiei cerealelor, afaceristul brăilean Dan Ciolcă, nu a renunţat niciodată la activitatea infracţională, chiar dacă DNA-ul a scos în anul 2013 la iveală „fabricile" de facturi fictive prin care acesta prejudicia bugetului statului. În loc să se liniştească, acesta a regândit întreg mecanismul şi ... a acţionat, fără să mai ia în seamă că poate fi descoperit, din nou, de anchetatori.
„Cu toate că erau cercetaţi în cauza cu numărul 268/P/2010 din data de 14.08.2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, având în vedere faptul că organele de control fiscal au încheiat primul act de control fiscal la data de 18.11.2010, inculpaţii Ciolcă Dan Ştefan şi Bibic Marius Mărgărit au continuat să deruleze activităţi de evaziune fiscală, având în vedere faptul că aveau în faţă perspectiva obţinerii unor importante foloase materiale. Având în vedere faptul că organele de control fiscal au demontat, parţial, activităţile ilicite derulate prin intermediul SC Serodcom SRL Brăila, inculpatul Ciolcă Dan Ştefan a regândit schema infracţională, ajungând ca în cursul anului 2011 să organizeze un grup infracţional organizat, specializat în comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, activităţi ce erau derulate prin intermediul unui veritabil lanţ de societăţi comerciale de «tip fantomă», de «tip bidon» şi de «tip tampon». (...) Inculpatul Ciolcă Dan Ştefan a încercat să înlăture aceste „disfuncţionalităţi" şi să complice lanţul societăţilor comerciale implicate în circuitul evazionist cu scopul de a împiedica şi îngreuna depistarea ulterioară a activităţilor derulate. Întrucât prin rezoluţia din data de 21.10.2013 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ciolcă Dan Ştefan, ceea ce presupune că acesta a luat cunoştinţă de faptele reţinute în sarcină la acea dată ori ulterior acelei date, acesta a realizat că nu mai putea derula activităţile infracţionale prin intermediul SC Serodcom SRL Brăila, motiv pentru care a făcut demersurile necesare pentru schimbarea denumirii societăţii comerciale în SC Agroberin SRL şi pentru mutarea sediului social al acesteia în municipiul Bucureşti", notează DIICOT.
Acum, acesta se află în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile, alături de alţi inculpaţi din dosar: Dan Lucian Craiu, Virgil Surueanu, Constantin Ştergărel, Marius Mărgărit Bibic, Viorel Gheorghe Chesnoiu, Ionel Băjenaru, Neculai Prună, Marius Gabriel Prună, Marius Laurenţiu Zeleş, Ionuţ Petrescu şi Florentin Moroianu.
Sub control judiciar se află inculpaţii Deniss Ciprian Stanciu, Alexandra Băjenaru, Mihaela Zeleş, Vasile Marinescu, Pompiliu Nelu Dewald, Matache Marius Brânză şi Cătălin Marinescu.
Vom reveni.
