• mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb, floarea soarelui şi soia a fost distrusă de seceta extremă din acest an • fermierii aşteaptă acum banii de despăgubiri promişi de Guvern, care ar urma să le intre în cont până în decembrie • pentru culturile de grâu, orz şi rapiţă s-au dat deja despăgubirile promise, în judeţul nostru ajungând 57,7 milioane de lei, pentru 2.988 de solicitanţi • unii fermieri spun că de banii aceştia s-ar fi putut pune la punct canalele de irigaţii din tot judeţul, iar acum nu ar mai fi stat nimeni “cu mâna întinsă” pentru a-şi acoperi pagubele
Ploile din ultimele zile sunt mană cerească pentru agricultorii brăileni! Aceştia încep să spere că îşi vor putea înfiinţa culturile de toamnă, în situaţia în care, până mai ieri, pământul era atât de uscat în anumite zone din judeţ încât nu putea fi arat. Seceta a fost atât de mare în actualul sezon agricol încât sunt compromise mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate în primăvară cu porumb, floarea soarelui şi soia. Concret, datele oficiale colectate de Direcţia Agricolă şi trimise deja către Ministerul Agriculturii, în vederea acordării unor despăgubiri care să le ofere fermierilor şansa să îşi mai acopere din pierderi, indică faptul că dintr-o suprafaţă totală de 192.825 hectare, au fost calamitate 106.413,9 ha. Suprafaţa raportată de fermieri ca fiind compromisă a fost chiar mai mare, ajungând la 133.465,56 ha, însă în urma verificărilor făcute în teren de Direcţia Agricolă s-a constatat că doar pe cele 106.413,9 ha este un grad de afectare a culturilor mai mare de 30%, aceasta fiind condiţia impusă de Ministerul Agriculturii pentru acordarea de despăgubiri.
Pe culturi, situaţia stă în felul următor: porumb s-a cultivat pe 108.698 ha, iar Direcţia Agricolă a primit înştiinţări de la fermieri pentru o suprafaţă totală calamitată de 71.775 ha. În urma verificărilor din teren s-a stabilit că se întrunesc condiţiile pentru despăgubiri pentru o suprafaţă de 59.857 ha. Diferenţa până la 71.775 ha nu era compromisă într-o proporţie mai mare de 30%. Floarea soarelui s-a cultivat pe 70.167 ha şi s-au primit cereri de despăgubire pentru 44.794 ha, însă au fost acceptate doar 33.749 ha. Soia s-a înfiinţat pe 13.960 ha, s-au primit înştiinţări de calamitate pentru 2.770 ha şi au fost acceptate în urma verificărilor 2.095 ha. În total, s-au primit 8.110 cereri de despăgubire pentru culturile înfiinţate în această primăvară pe raza judeţului Brăila.
“Direcţia Agricolă a centralizat toate datele, le-a prezentat Prefecturii, apoi au fost transmise către Ministerul Agriculturii. Deocamdată nu s-a stabilit cuantumul despăgubirilor acordate pentru fiecare cultură în parte. Probabil în câteva săptămâni se vor lua deciziile respective şi banii vor intra în contul agricultorilor, aşa cum s-a întâmplat deja cu despăgubirile pentru culturile de toamnă - grâu, secară, orz, orzoaică etc”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila.
În ceea ce priveşte culturile semănate în toamna anului trecut, care au fost calamitate, de asemenea, în proporţie foarte mare, din cauza iernii fără precipitaţii şi a secetei instalate în primăvară, s-au primit 3.324 solicitări pentru despăgubiri pentru o suprafaţă totală de 97.560,4 ha, fiind acceptate la plată, după controalele din teren, cererile a 2.988 fermieri, pentru 80.379,7 ha. Banii au fost deja plătiţi de Ministerul Agriculturii, intrând în contul agricultorilor din lunile august şi septembrie.
Cuantumul despăgubirilor pentru culturile de toamnă stabilit de Guvern a fost următorul: pentru grâu s-au acordat 925 lei/ha, pentru secară 925 lei/ha, pentru triticale 805 lei/ha, pentru orz 912 lei/ha, pentru orzoaică 951 lei/ha, pentru ovăz 772 lei/ha, iar pentru rapiţă 1002 lei/ha. Cei 2.988 de fermieri brăileni care au fost acceptaţi la plată au primit, pentru culturile de toamnă, despăgubiri în valoare totală de 57.744.943 lei, potrivit informaţiilor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Brăila.
Speranţele unui fermier
Un an agricol cu un grad de calamitare a culturilor atât de mare n-a mai fost de mult timp în Brăila. O spune şi conducerea Direcţiei Agricole, o spun şi fermierii direct afectaţi de această situaţie. Iar asta se întâmplă în contextul în care judeţul Brăila este primul pe ţară în ceea ce priveşte suprafeţele irigate. Sucursala locală a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) are în derulare mai multe investiţii pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, reuşind să irige anul acesta nu mai puţin de 245.711 ha. Se pare, însă, că irigaţiile nu au putut să compenseze lipsa acută a ploilor, care a făcut ca seceta pedologică, adică deficitul de apă din sol, să fie foarte mare. În unele zone, fermierii se plâng că pământul este uscat până la o adâncime de 3 metri... În plus, există încă multe locuri din judeţ unde sistemele de irigaţii funcţionează doar parţial sau chiar deloc. Florian Vizireanu, un fermier cu terenuri agricole în zona Traianu - Scorţaru Vechi, se confruntă din plin cu această lipsă a sistemelor de irigaţii. “La Urleasca, unde a mai funcţionat un IAS (Întreprindere Agricolă de Stat n.n.) câţiva ani după revoluţie, sistemul de irigaţii s-a păstrat în proporţie de 70%, dar în zona Traian şi Scorţaru Vechi tot ce ţinea de irigaţii s-a distrus în totalitate. Canalele de aducţiune a apei s-au colmatat, staţiile de pompare nu mai există. În astfel de zone, prioritatea principală a guvernanţilor ar trebui să fie punerea la punct a canalelor, adică să le decolmateze şi să le impermeabilizeze, ca să poată fi umplute cu apă. În rest, mai departe ne ocupăm noi, fermierii, pentru că acum există tot felul de motopompe şi instalaţii performante pe care le putem folosi ca să facem udările pe câmp. Nu ar mai fi nevoie să se investească şi în hidranţi şi staţii de pompare. Canalele sunt baza. Eu nu aş fi vrut despăgubiri dacă aveam apă pe canale. Nu vrem neapărat să stăm cu mâna întinsă după banii Guvernului şi să ne doară gâtul uitându-ne spre cer după nori de ploaie”, ne-a declarat Florian Vizireanu. Acesta este mulţumit că măcar banii pentru culturile de grâu şi rapiţă calamitate i-a primit deja, iar acum aşteaptă despăgubirile pentru porumb şi floarea soarelui. Acesta a avut 130 ha cu grâu şi 54 ha cu rapiţă, compromise din cauza lipsei precipitaţiilor.
Fermierul ne-a mai spus că zilele acestea urmăreşte buletinele meteo şi până la 2 noaptea, sperând să vină ploi suficiente pentru a potoli setea pământului. El a înfiinţat deja o cultură de rapiţă care are toate şansele să fie compromisă dacă nu plouă serios până pe 15 octombrie. Din fericire, seminţele puse în pământ sunt luate de la o firmă care a fost de acord să fie părtaşă nu doar la câştig ci şi la riscuri. “Înţelegerea a fost aşa - şi am şi contract semnat în acest sens: dacă până pe 15 octombrie plantele nu se prezintă aşa cum ar trebui, se consideră cultură calamitată şi nu mai trebuie să plătesc seminţele. E foarte bine că firma respectivă a fost de acord să îşi asume acest risc, pentru că nu e corect ca doar producătorii să suporte pierderile, aşa cum, din păcate, se întâmplă de obicei...”, ne-a spus Florian Vizireanu.
Subprefectul Brăilei, lobby la Ministerului Agriculturii pentru producătorii afectaţi de seceta pedologică
Pe 6 octombrie, subprefectul Simona Drăghincescu i-a trimis un memoriu ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, prin care îi cere să analizeze posibilitatea acordării unui sprijin financiar şi producătorilor agricoli care, deşi au irigat culturile în acest an, din cauza fenomenului de secetă pedologică culturile au fost afectate şi au obţinut recolte slabe.
“În astfel de momente de criză agricultorii care muncesc cu adevărat trebuie ajutaţi. Seceta pedologică nu îi afectează doar pe cei care au declarat culturile calamitate. Seceta pedologică îi afectează pe toţi agricultorii, inclusiv pe cei care au udat terenurile deţinute în proprietate/administrare, cărora le este imposibil să suplinească prin irigaţii cantitatea de apă lipsă, provenită de la ploaie, pe o perioadă lungă de timp. Irigațiile rezolvă doar provizoriu şi insuficient acest neajuns. După cum bine ştiţi, seceta pedologică afectează terenurile în adâncime, nu numai la suprafaţă, aşa cum se întâmplă în cazul secetei meteorologice. Dacă se instalează pe o perioadă foarte lungă de timp, efectele acesteia sunt uneori ireversibile, iar aplicarea irigaţiilor este de cele mai multe ori insuficientă”, a motivat subprefectul Brăilei în memoriul trimis.
Simona Drăghincescu a adăugat că poate a venit momentul ca munca şi eforturile depuse de agricultori să fie răsplătite.
“Consider că ar trebui despăgubiţi şi cei care s-au străduit să îşi ude terenurile, poate uneori insuficient, din motive financiare, dar care, din cauza secetei pedologice, au obţinut producții slabe sau foarte slabe la hectar, care nu acoperă nici măcar preţul de cost în unele cazuri. (…) În susţinerea celor de mai sus dau ca exemplu cele 8.563 de hectare din judeţul Brăila, irigabile, care au fost declarate legal calamitate şi pentru care utilizatorii acestora vor fi despăgubiţi, fără ca aceştia să facă vreun efort suplimentar pentru realizarea unei producţii minime care să acopere preţul de cost/ha, timp în care vecinii lor care au muncit de s-au spetit nu sunt ajutaţi cu nimic”, a mai argumentat Drăghincescu. (Liliana NISTOR)
