De la intrarea în vigoare a noului Cod Civil s-a încercat mediatizarea schimbărilor aplicabile de la 1 octombrie, cu scopul informării justiţiabililor. Din păcate, iniţiativele în acest sens nu au fost eficiente în mare măsură, fie datorită limbajului strict de specialitate utilizat de magistraţi, fie "uşurinţei" cu care au fost tratate modificările pe televiziuni. În acest context, notarul Vasile Varga, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, a acceptat un dialog săptămânal cu ziarul nostru, pe marginea schimbărilor cu impact major asupra unei categorii largi de cetăţeni şi, lucrul cel mai important, pe înţelesul tuturor. Logodna, căsătoria şi relaţiile patrimoniale dintre soţi constituie temele din acest număr.
- Ce este logodna şi în ce condiţii unul dintre logodnici îi poate cere celuilalt, prin instanţă, despăgubiri pentru ruperea logodnei?
- Logodna este promisiunea reciprocă pe care un bărbat şi o femeie şi-o fac de a încheia căsătoria. Este posibil ca în unele cazuri să se solicite încheierea logodnei prin act autentic notarial, în care să se prevadă clauze cu privire la răspunderea pentru ruperea logodnei. Atunci lucrurile sunt foarte clare, dacă nu, potrivit noului Cod Civil, partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru alte prejudicii cauzate. 
- Care sunt drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor?
- Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor sunt diferite în funcţie de regimul matrimonial pe care aceştia îl aleg la încheierea căsătoriei sau ulterior încheierii acesteia, prin convenţie matrimonială. În acest context, noul Cod Civil înlătură regimul comunităţii legale obligatorii. Până acum, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi erau considerate, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor, cu nişte excepţii cum ar fi bunurile provenite din moşteniri, bunurile de uz personal etc. Noul Cod Civil oferă posibilitatea soţilor de a alege între comunitatea legală, separaţia de bunuri şi comunitatea convenţională.
- Cum s-ar "traduce" separaţia de bunuri şi comunitatea convenţională?
- Pe înţelesul tuturor, separaţia de bunuri s-ar traduce cam aşa: fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv al bunurilor dobândite înaintea căsătoriei precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată. Totodată, dacă soţii dobândesc împreună bunuri, acestea le aparţin în coproprietate, pe cotele părţi stabilite de către aceştia. Un mare avantaj îl prezintă acest regim în cazul persoanelor care se recăsătoresc şi există copii rezultaţi din căsătorii anterioare. În ceea ce priveşte regimul comunităţii convenţionale, acesta se aplică atunci când se derogă prin convenţie matrimonială de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale.
- Cum se poate adopta un alt regim al bunurilor, de către soţi, decât cel al comunităţii legale?
- Alegerea unui alt regim matrimonial se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale înainte de încheierea căsătoriei, dar efectele se produc numai după căsătorie. În timpul căsătoriei, regimul matrimonial poate fi modificat dacă a trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei. Convenţiile matrimoniale se încheie prin înscris autentificat de notarul public, fiind necesar consimţământul tuturor părţilor. Apoi mai sunt de îndeplinit nişte formalităţi de publicitate, astfel încât convenţia matrimonială să fie opozabilă terţilor, adică să poată fi cunoscută de orice persoană interesată.
