Prind câinele, doi îl ţin strâns pe butucul pentru crăpat lemnele, unul filmează, altul ridică toporul cu un avânt nebunesc şi retează coada animalului. Pe fundalul scâncetelor înfiorătoare ale câinelui, cei trei se amuză copios, fac spectacol în faţa obiectivului aparatului de filmat, cel mai probabil un telefon mobil. Călăul fâlfâie trofeul în obiectiv: coada bietului animal. Sunt doar câteva dintre tuşele unui filmuleţ postat, ieri, pe Facebook, de trei tineri din satul Tătaru, comuna Deduleşti. Scene care ar îngrozi şi pe cel mai dur spectator.
Şi asta n-a fost destul: indivizii comentează că animalul nu va supravieţui fiindcă lama toporului era ruginită, iar "cameramanul" de ocazie îndreaptă obiectivul spre animalul care ţipă ascuţit, sfâşietor, ascuns printre acareturile din curte.
Întrebare firească: cât de scelerat trebuie să fii, să mutilezi o fiinţă şi să te dai şmecher în spaţiul public, ba chiar să te etichetezi şi să faci din fapta ta un act de eroism?! Pentru că, da, din decembrie 2014, Facebook este spaţiu public, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar postările pot fi folosite pentru probarea unor fapte ilegale.
Transformarea site-urilor de socializare în spaţiu public şi-a dovedit, de astă dată, eficienţa. Primul astfel de caz cunoscut în Brăila, în care postările ce scot la iveală comiterea de fapte penale sunt considerate probe şi luate ca atare de instituţiile îndrituite să aplice sancţiuni. S-a întâmplat, ieri, în momentul în care patru indivizi din comuna Dudeşti, sat Tătaru, au fost identificaţi şi inculpaţi pentru cruzime aplicată animalelor, faptă pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Amenzi de câte 1.500 de lei pentru doi dintre "măcelari"
Pe imagini se vede că a fost "distracţie" fără precedent, marţi, în jurul orei 10.00, în satul brăilean Tătaru. Cei patru tineri, cu vârste între 18 şi 30 de ani, s-au întâlnit pentru a schingiui câinele de curte al unuia dintre ei şi, colac peste pupăză, s-au filmat şi au postat imaginile - în care se vede că se amuză copios de suferinţa animalului -, în spaţiul public, respectiv pe Facebook, cu menţiunea: "Mă simt beat cu...".
Cazul nu a lăsat indiferentă opinia publică, dar nici organele de cercetare penală şi, chiar dacă indivizii şi-au şters de îndată conturile şi implicit, şi filmul, Poliţia a deschis un dosar de cercetare penală, i-a identificat pe autori şi, în baza probelor capturate de "prietenii" celor doi (filmul şi print - screen-urile conturilor FB), indivizii au fost acuzaţi de cruzime împotriva animalelor.
Cei trei "actori" sunt Daniel Dima, 30 de ani, proprietarul câinelui, Marius Bianu, 18 ani, şi Adrian Bunea, 21 de ani. Al patrulea, de 26 de ani, este cel care a filmat şi, deşi a fost identificat, el nu a fost sancţionat, însă este cercetat penal în aceeaşi speţă.
Deşi tinerii au motivat gestul lor prin aceea că ar fi recurs la un obicei vechi, acela de "a tăia coada câinilor pentru a-i înrăi", mediatizarea subiectului a dus la o primă formă de pedeapsă în cazul lor: Daniel Dima, proprietarul, şi Adrian Bunea, cel care a retezat coada animalului, au primit amenzi de câte 1.500 de lei din partea inspectorilor de la Direcţia Sanitară- Veterinară.
Cei doi au şi fost primii identificaţi de către poliţişti, al treilea fiind plecat la liceu, în municipiu, fiind audiat aseară, la întoarcerea acasă. Şi "cameramanul" era plecat la Brăila, ieri, când l-au căutat oamenii legii, însă a fost şi el reperat tot spre seară. Surse judiciare confirmă faptul că pe numele celor patru s-a întocmit dosar penal pentru cruzime asupra animalelor, în baza Legii 205/ 2004, modificată prin Legea 9/2008, privind "protecţia animalelor".
"Câinele a fost tratat local şi general de către medicul veterinar din localitate şi adus în padocul unei asociaţii de protecţie, Dog Rescue", a precizat Niţă Caragaţă, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare - Veterinare Brăila.
Aseară, la închiderea ediţiei, un reprezentant al asocieţiei ne-a informat că animalul a fost transportat la Bucureşti, pentru a fi tratat în clinica Dog Rescue din capitală.
Animalul ar putea rămâne cu sechele, ba chiar va avea dureri toată viaţa
Într-adevăr, obiceiul de a tăia coada câinilor, dar încă de mici, pentru a-i face mai agresivi, este unul din popor, moştenit de la barbari şi se practică îndeosebi în zona montană, acolo unde sunt stâni păzite de câini mioritici. Alţii, din zona Munteniei, obişnuiau să lege coada puiului de câine foarte strâns, între vertebre, direct pe cartilagiu, astfel încât zona să nu se mai vascularizeze şi să se separe de corp în timp, fără a afecta vertebrele.
"Obiceiul este unul barbar, ştiu că pe la stâni se practica tăierea cu cuţitul a unei urechi a câinelui, fiindcă l-ar face mai rău. Dar, din 2008, legea stipulează clar că orice intervenţie în alt scop decât terapeutic se pedepseşte, nu sunt permise intervenţiile chirurgicale în scop estetic. Este un gest de o brutalitate ieşită din comun. În plus, amputarea fiind pe corp vertebral, cum este imposibil ca indivizii să fi tăiat exact între vertebre, atingându-se osul, animalul va avea dureri toată viaţa sau ar putea să se îmbolnăvească de o boală a oaselor", ne-a explicat Marian Căpăţînă, medic veterinar.
Chiar dacă autorii au susţinut în faţa anchetatorilor că n-au vrut decât să respecte un obicei, fără a şti ce consecinţe are gestul lor, oamenii legii i-au informat despre o veche prevedere legală: "Necunoaşterea legii nu te absolvă de nerespectarea ei". Mai mult, indivizii au făcut "show" în spaţiul public, demonstrând intenţia de a face rău, nu respectarea unui obicei.
Opinia publică a reacţionat ferm
Imediat ce cazul a fost postat pe Facebook, mai mulţi utilizatori ai site-ului au luat atitudine. Ba chiar, unii au descărcat filmul şi au făcut print-screen după conturile celor trei etichetaţi, adunând astfel dovezi că fapta s-a consumat. La scurt timp, ca răspuns la numeroasele dislike-uri date de public, indivizii şi-au închis conturile şi astfel au şters şi filmul incriminator. Cu toate acestea, probele adunate de ceilalţi utilizatori au contribuit la identificarea sadicilor postaci. În acelaşi timp, zeci de mesaje au început să curgă pe site-urile publicaţiilor locale şi naţionale, iar Poliţia s-a autosesizat. Alte câteva zeci de persoane au trimis mesaje anchetatorilor, între care şi asociaţii care se ocupă de protecţia animalelor.
"Mă bucur că există atitudine în rândul cetăţenilor, că aceştia nu se limitează doar la a da Like sau Share la o postare. Din momentul în care filmuleţul a devenit public şi până acum am văzut foarte multă implicare din partea multora, ceea ce este de apreciat! Dacă astfel de atitutini ar fi mai dese, sunt convins că multe situaţii de genul celei văzute ar dispărea. Mulţumiri şi aprecieri pentru toţi cei cu atitudine civică!", ne-a declarat Viorel Grosu, vicepreşedinte PMP Brăila, fost poliţist, unul dintre oamenii care au ştiut să descarce de îndată probele despre fapta celor trei.
Facebook este spaţiu public, aşa că aviz postacilor rău-intenţionaţi
Publicul larg a început să înţeleagă că toată activitatea pe pagina personală de Facebook poate fi, la un moment dat, folosită împotriva sa. Astfel, utilizarea fotografiilor altor persoane, postarea de mesaje denigratoare, de discriminare etc la adresa unei persoane sau a familiei acesteia se pedepseşte conform Codului Penal sau Codului Civil, după caz. Totul a pornit de la faptul că la început de 2012, în timpul protestelor împotriva guvernului Boc, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Târgu Mureş, a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj: "Arbeit macht frei - asta să înţeleagă protestatarii".
Astfel, pe 27 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a statuat faptul că Facebook este spaţiu public şi a considerat legală măsura Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de a-l sancţiona cu 1.000 de lei pe Mircea Munteanu Nicolae, "pentru defăimare şi propagandă naţionalistă, care aduce atingere demnităţii umane şi ofensă". Sancţiunea a fost aplicată pentru că respectivul postase pe pagina lui de Facebook mesaje denigratoare la adresa grupului de protestatari. Curtea Supremă a respins recursul formulat de utilizatorul Facebook împotriva măsurii CNCD, Instanţa Supremă considerând că "Facebook este spaţiu public", iar utilizatorii răspund pentru postările lor, fiind identificabili după IP-ul computerului/ telefonului, în cazul în care folosesc nume fictive, iar legea penală impune o investigaţie în cazul lor. De altfel, de atunci, Facebook anunţă utilizatorii că sunt monitorizaţi şi că postările lor sunt stocate în caz de necesitate, chiar dacă aceştia le şterg. În România, Facebook are peste 7 milioane de utilizatori.
