A mai trecut o vară. Peste câteva zile, pentru milioane de copii începe un nou an școlar. Pentru două generații însă, începe un nou experiment: elevii care intră în clasa a V-a la 11 septembrie 2023 vor fi primii care vor da examen suplimentar de admitere la liceu, iar cei care încep clasa a VII-a vor fi primii care vor susține noul Bacalaureat, reformat după prevederile din noua Lege a Învățământului.
În ambele cazuri, încă sunt multe necunoscute, încă sunt multe neclarități, dar schimbarea trebuie făcută! Că nu poți să te faci de râs la partid că te-ai plimbat pe holurile ministerului și n-ai lăsat în urmă o reformă! Nici nu trebuie să te obosești s-o faci bună, următorul oricum o schimbă. Că asta face școala românească de vreo 34 de ani încoace, schimbă de dragul schimbării, jucând după cum cântă unul și altul, din ce în ce mai fals și aton. Ce contează că se joacă cu destine, abramburind mințile copiilor, părinților și profesorilor, ce contează că înregistrează eșec după eșec! Câtă vreme nimeni nu-i cere socoteală, lasă scena deschisă pentru pseudovedete și pseudo succes. De aceea, de 34 de ani, asistăm doar la reforme artificiale, de formă, nu de fond, în urma cărora rămân doar programe și ghiozdane din ce în ce mai încărcate, birocrații și vicii, dar, mai ales, doze din ce în ce mai mari de stres… și în clase, și în cancelarii, o ruptură evidentă de realitate, de nevoi și oportunități.
Lumea se schimbă rapid, provocările de zi cu zi, meseriile și cerințele de pe piața muncii evoluează constant. Și, pentru că asta-i e menirea – să pregătească elevii pentru viață și piața muncii, școala ar trebui să încurajeze învățarea sănătoasă, să ofere șanse egale tuturor și să valorizeze fiecare calitate, fiecare copil. Să încurajeze elevii să fie motivați și implicați în procesul de învățare, punând accent pe competențe și înțelegerea profundă a informației. Pentru că atunci când văd relevanța și utilitatea cunoștințelor pe care le dobândesc, copiii devin mai interesați și dispuși să investească timp și efort în învățare. Prin presiunea excesivă, prin concentrarea pe mult și nerelevant, dar mai ales pe injust evaluat, școala românească de astăzi nu face altceva decât să îi dezintereseze și îndepărteze. De aceea, orice reformă reală trebuie să înceapă cu sistemul de evaluare.
Astăzi, școala românească încurajează învățarea mecanică și superficială. Iar această abordare nu măsoară corect abilitățile necesare pentru a reuși în viața reală, ci doar abilitatea de a memora informații pentru a obține rezultate bune la examene. Pedagogii veritabili atrag deseori atenția că memorarea nu este totul. Capacitatea de a învăța pe de rost poate fi utilă în unele situații, dar ea nu dezvoltă gândirea critică, creativitatea sau capacitatea de a aplica cunoștințele în contexte diferite. Așa că, în loc să ne concentrăm exclusiv pe memorare, ar trebui să trecem la evaluarea competențelor, recomandă ei. Pentru că asta implică punerea în aplicare a cunoștințelor în mod activ, a lua decizii informate și a crea soluții inovatoare, adică exact ceea ce este cu adevărat relevant pentru succesul în carieră și în viața de zi cu zi. Și, un alt aspect important al unei astfel de schimbări, atrag atenția specialiștii, ar fi reducerea stresului asociat cu examenele tradiționale.
Dorință și interes pentru învățare, dorință și oportunitate pentru progres, despre asta ar trebui să fie școala, asta ar trebui să fie ceea ce contează cu adevărat în Educație.
Dar cine să-i întrebe pe veritabilii pedagogi? Cine să se gândească la binele copiilor, la impactul enorm pe care îl are în societate școala și meseria de dascăl?!
Politicienii, nu! Efectiv NU le pasă, n-au niciun interes să facă o reformă reală. Educația pentru ei este importantă doar în prima zi de școală, când își țin discursul lipsit de conținut. Și îi mai interesează școlile (plus inspectoratele și toate agențiile, centrele și institutele din subordinea ministerului) ca furnizor de sinecuri. Atât!
În rest, în școala românească omul sfințește locul, fie că e elev, profesor sau părinte. Context în care, încă un examen la finalul clasei a VIII-a sau încă niște probe în plus la bacalaureat nu vor face decât să crească presiunea și adâncească prăpastia, în niciun caz să motiveze, să dezvolte abilități ori să facă ordine în scara asta alandala de valori.