La Bucureşti şi la Sofia, reacţiile au fost modeste încă de la începutul scandalului. Aparenta indiferenţă a autorităţilor române, manifestată pe fondul resentimentelor majorităţii populaţiei, pare acum penibilă în faţa atitudinii ferme a Comisiei Europene. Miza însă este una destul de mare: extinderea spaţiului Schengen peste teritoriul românesc, preconizată a avea loc în martie anul viitor. Totuşi, ministrul de Interne Vasile Blaga a spus că relaţia dintre România şi Franţa nu poate fi redusă la problema temporară a returnării unor cetăţeni români. Şi preşedintele Traian Băsescu a reacţionat, săptămâna trecută, afirmând că adoptarea denumirii de "romi" în loc de "ţigani" a fost o greşeală. Joi seară, la întoarcerea de la Bruxelles, Traian Băsescu a susţinut că problema ţiganilor e ca şi rezolvată. Şefii statelor român şi francez au stabilit că trebuie găsită o soluţie "inteligentă" şi "fără intermediar", după cum a descris-o Băsescu.
Dar în spatele uşilor închise, situaţia a decurs altfel. Destule voci au descris cu lux de amănunte discuţiile în contradictoriu purtate de francezi în special cu preşedintele Comisiei Europene. Şi preşedintele României pare că a fost expediat de omologul său francez, după un dialog scurt dar plin de gesturi. Nervozitatea lui Sarkozy este de înţeles: politica sa de expulzare a ţiganilor s-a transformat într-o problemă complicată, neprogramată, care îi strică socotelile cu doar două luni înaintea unei reuniuni economice importante, în cadrul căreia Parisul urmează să preia conducerea G20.
Liderii francezi au mers până într-acolo încât au susţinut că vor continua campania de repatriere a ţiganilor români în ciuda procedurii de sancţionare promise de Comisia Europeană iar, ceea ce este mai grav, au dat de înţeles că un stat mare precum Franţa ar trebuie să fie tratat altfel în cadrul UE. Reacţiile au fost imediate, dar nu şi din partea României.
În ceea ce-i priveşte, ţiganii au luat cei 300 de euro oferiţi de statul francez şi s-au urcat în avioanele care i-au adus înapoi în România. La sosire, puţini dintre ei s-au lăudat că se vor apuca de treabă sau de vreo afacere. Pe ceilalţi îi vor vedea francezii înapoi în curtea lor, după cum le-au promis romii la îmbarcarea în avion. "Vacanţa" lor în România va fi scurtă. Mai rămâne de văzut cui va folosi.
Când liderii UE se ciondănesc ca la uşa cortului
Indignarea s-a făcut resimţită atât din partea Comisiei şi a majorităţii ţărilor, care au recomandat guvernului de la Paris să-şi revizuiască politica faţă de etnia romă, dar şi a Franţei, care a protestat energic, prin vocea preşedintelui Sarkozy, împotriva oricărei similitudini cu deportările din timpul celui de-al doilea război mondial.
