Încă o dovadă că faptele de corupţie atribuite de DNA lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele suspendat al CJ Brăila, sunt doar vârful de iceberg, o reprezintă numeroasele contracte câştigate, şi în 2013, şi chiar în 2014, de firmele de casă ale lui Stancu: Concivia, Tancrad şi Tehnologica Radion.
Aparent fără nicio legătură între ele, cele trei companii cu tentacule social-democrate sunt nelipsite de la masa proiectelor cu fonduri externe şi bani guvernamentali, pe care le accesează, din 2009 încoace, administraţiile din Brăila şi din judeţele vecine.
Nu mai departe de finele anului trecut, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN) a atribuit deja arhicunoscuţilor Theodor Berna (Tehnologica Radion Bucureşti şi Telxin) şi Cristian Cătălin Stăncic (Tancrad Construct Galaţi şi Tancrad Brăila) contracte de 8,5 milioane de euro, pentru deszăpezirea mai multor drumuri din regionala Constanţa, invocându-se "situaţia de extremă urgenţă".
Tentacule în Sud-Estul şi Centrul ţării
Vorbim aici despre programul de întreţinere curentă pe timp de iarnă 2013-2014 al DRDP Constanţa, loturile 1 - Constanţa, 2 - Brăila, 3 - Tulcea şi lot 4 (A2-A4) SDN Constanţa, care presupune servicii de deszăpezire şi asigurarea materialelor de întreţiere rutieră a drumurilor pe timp de iarnă.
CNADN a atribuit contractele la data de 11 noiembrie 2013, fără licitaţie, cu justificarea: "situaţii de extremă urgenţă survenite în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă", se arată în anunţul de atribuire publicat de instituţie.
Triumfători "în lipsă" au fost, şi în acest caz, Theodor Berna, arestat şi el la mijlocul lunii august 2014 pentru fapte de corupţie şi inginerii financiare sancţionate de Codul Fiscal, dar şi Cristian Cătălin Stăncic, administratorul Tancrad Construct Galaţi, firma mamă a Tancrad Brăila.
De această dată, Teloxin Com SRL Bucureşti, o altă companie a milionarului Theodor Berna, a primit contractul pentru drumurile din Constanţa şi Tulcea, iar Tancrad Galaţi, drumurile din Brăila. Firmei lui Berna i-au fost atribuiţi 10.683.414,85 lei, fără TVA, pentru drumurile din Constanţa, şi 7.163.044,13 lei, fără TVA, pentru acelea din Tulcea, iar Tancrad a primit 6.047.018 lei, tot fără TVA, pentru drumurile din Brăila.
Gălăţeanul Stăncic, legături la vârf
Cristian Cătălin Stăncic, gălăţeanul al cărui nume apare în multe dintre afacerile incriminate de DNA în referatul de urmărire penală întocmit pentru Gheorghe Bunea Stancu, şi care din 2009 încoace a derulat zeci de contracte cu CJ şi Primăria municipiului Brăila, este nimeni altul decât finul fostului procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, decedat în plin proces de corupţie pentru şantaj şi trafic de influenţă.
Iată cine este Stăncic: în decembrie 2010, DNA l-a trimis în judecată pe Dinu Gâlcă, plus alte nouă persoane sus-puse din Justiţie, din Timişoara, Galaţi şi Focşani. În stenogramele SRI apare numele lui Stăncic, acţionar la cele două firme Tancrad, în contextul în care naşul Gâlcă intervenea la procurorul Vasile Bâc, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timişoara, pentru a-i da lui Stăncic un NUP (neînceperea urmăririi penale) într-un dosar ce viza afaceri oneroase cu terenuri.
Într-una dintre stenograme, Gâlcă îl ruga pe Bâc: "Auzi, Vasile! Te rog frumos, am pe finul meu (...) are un dosar din 2006, s-au dat soluţii şi răs-soluţii! (...) E cu nişte oameni influenţi acolo, adversari pe nişte terenuri, o să afli dacă te uiţi. Deci, dosarul 308/P/2007". Iar Vasile Bâc i-a răspuns: "Mă uit să văd şi după aceea îţi spun care-i treaba". Şi aşa a fost: pe 6 ianuarie 2010, Stăncic a primit NUP. Dosarul a rămas închis, iar Dinu Gâlcă a murit câteva luni mai târziu, în plină anchetă DNA pentru intervenţiile făcute pentru Stăncic "junior".
"Junior", pentru că Stăncic, la 46 de ani, nu are o poziţie de primă mână în Tancrad, cel puţin nu oficial. Companiile cu această denumire, din Galaţi şi Brăila, fiind "de familie". Tancrad a fost înfiinţată de Traian Stăncic, care le-a împărţit acţiunile copiilor săi: Cătălin Cristian şi Adriana Elena. La Brăila, Tancrad s-a înfiinţat chiar în sediul Concivia, Calea Călăraşilor nr. 161, dar după ce presa a semnalat legăturile lui Stăncic cu Gheorghe Bunea Stancu şi modul flagrant în care Tancrad-urile înghiţeau banii publici şi europeni veniţi pe POR 2007-2013, Tancrad de Brăila s-a mutat pe str. Mihai Bravu.
Povestea Tancrad Galaţi a început în 2007, când a şi detronat veterana lucrărilor cu bani publici din Galaţi de până atunci, Vega. Conform portalului spend.ro (care monitorizează achiziţiile pubice), Tancrad a început prin a câştiga primele contracte cu CJ Brăila, după care a acoperit municipiul Brăila, cu proiectele Dorobanţilor şi Griviţa, dar şi cu nenumărate alte lucrări de reabilitare a drumurilor, şcolilor, împărţind, pe alocuri, lucrările cu Tehnologica Radion, a lui Theodor Berna.
Iniţial, Tancrad a câştigat contracte mici de asfaltări şi deszăpezire a drumurilor, de altfel, despre acestea, DNA a făcut vorbire în referatele sale pe care le-a înaintat Tribunalului Galaţi în momentul în care a cerut arestarea lui Stancu.
Ca fapt divers, aceeaşi Tancrad SA a câştigat licitaţia de 20 de milioane de euro pentru realizarea cartierului de locuinţe din Mangalia. După modelul de la Brăila, potrivit presei din Constanţa, Tancrad şi-a deschis un punct de lucru într-o clădire ce aparţine primarului din Mangalia, gălăţean la origini.
Ca o curiozitate, de la finele lui 2012, Tancrad a început să câştige lucrări şi în Buzău. Presa din judeţul vecin consemnează că Tancrad s-a apucat de restaurant Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, proiect estimat la 4.241.810 lei fără TVA. Totodată, Tancrad a primit, prin atribuire directă, două contracte cu primăriile din Pănătău şi Merei, 2.972.292, 12 lei, fără TVA - pentru refacerea infrastructurii rutiere din Pănătău, şi 3.837.947,33 lei, fără TVA - pentru modernizarea drumurilor de interes local dintre Merei şi Ogrăzile.
Caracatiţa este cu atât mai solidă cu cât presa centrală consemnează că Tancrad s-a bucurat de sprijinul lui Eugen Chebac, fost preşedinte PSD al CJ Galaţi, dar şi de acela al parlamentarului brăilean Cristian Rizea, deputat PSD adoptat de la Bucureşti, pe care Stancu l-a "acceptat" cu greu, fiind de notorietate aversitatea de la începuturi a "întâiului conducător" al CJ Brăila faţă de Cristian Rizea, născut şi el în Galaţi. Rizea nu a recunoscut niciodată legăturile cu vreuna dintre firmele respective, cu atât mai puţin cu Tancrad.
Trecut, prezent şi...viitor
Concivia, Tehnologica Radion şi Tancrad au câştigat tot ce-a însemnat lucrare mare în Brăila. Explicaţia imediată ar putea fi "palmaresul" pe care şi l-au creat acestea în implementarea lucrărilor cu bani europeni, proiectelor cu contribuţie de la bugetul local şi judeţean. Sunt deja de notorietate proiectele mari, pe POR 2007-2013, privind reabilitarea şi modernizarea Dorobanţilor şi a străzii Griviţa, artere aflate fie în etapa de garanţie, fie încă în lucru, iar problemele nu contenesc să apară. De departe, una dintre cele mai importante lucrări adjudecate de Tancrad este aceea de pe Dorobanţilor, proiect iniţial de 99.992.904 lei, câştigat în consorţiu cu Max Boegl, Swietelsky şi Euro Construct.
În prezent, Concivia a câştigat reabilitarea Teatrului "Maria Filotti", cu subcontractorii "Pancronex" şi "LEN Co Electronic" SRL - firmă care a fost amintită în articolele privind monitorizarea video din CJ - contractul ridicându-se la 15,6 milioane de lei de la bugetul de stat. Aceeaşi Concivia a câştigat reabilitarea mai multor şcoli şi licee din municipiu, pe Regio, dar lucrările sunt abia la început. În cele mai multe dintre contracte, Concivia a fost singurul ofertant.
Pe viitor, Concivia şi Tancrad au de terminat zeci de lucrări de anvergură din municipiu şi judeţ. Practic, nu există proiect mare pe fonduri europene în care aceste companii să nu fie implicate. Culmea, dacă aceste contracte nu se vor derula potrivit legii, nu ancheta DNA şi situaţia juridică a lui Stancu vor fi subiecte de presă arzătoare pentru comunitate, ci faptul că Uniunea Europeană, prin organismele de resort, s-ar putea îndrepta împotriva instituţiilor publice, iar banii contribuabililor ar putea fi returnaţi finţatorului, aşa cum s-a pus, la un moment dat problema în cazul controversatului proiect privind reabilitarea bulevardului Dorobanţilor.
