Oamenii erau salvaţi cu elicopterele din nămeţi, iar Stancu îşi aranja afacerile pentru dirijarea banilor publici pentru deszăpezire spre firmele de sub aripa sa, respectiv "Concivia", unde deţine 70% din acţiuni prin intermediul "Bursagrirom", la care are 62% din acţiuni, şi "Tancrad Construct", satelitul "Tancrad"-ului din Galaţi, firmă agreată de fief-ul PSD din Sud-Estul României.
CITEȘTE ȘI: Bunea Stancu. Cârdăşia
Deşi până nu de mult părea greu de crezut că se va mişca ceva în acest sens, iată, e oficial faptul că preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, este acuzat că a "fentat" până şi deszăpezirea judeţului, schimbând procedura de achiziţie a lucrărilor de curăţare a drumurilor, în timp ce oamenii dârdâiau în nămeţi de până la 4-5 metri înălţime, în plin Cod roşu de ninsori şi viscol.
Mărturii stau două contracte încheiate în decembrie 2009, ce aveau ca obiect "efectuarea lucrărilor de întreţinere curentă, pe timpul iernii 2009-2010, a unor sectoare din drumurile judeţene".
CITEȘTE ȘI: Bunea Stancu. Caracatiţa corupţiei
A aşteptat iarna ca să dirijeze banii în regim de urgenţă
"Procedura de achiziţie a lucrărilor a fost declanşată în luna octombrie 2009, prin publicarea în SEAP a anunţului de atribuire pentru sectoare de drumuri judeţene împărţite în 4 loturi. Criteriul de departajare a fost preţul cel mai mic, fapt precizat în două note justificative din 22 octombrie 2009, alături de condiţiile minime de calificare de natură tehnică, economică şi cu privire la resursele umane", precizează o expertiză efectuată în acest caz.
Mai mult, notele justificative au fost aprobate de Stancu, Florin Mija (vicepreşedinte suspendat al CJ), dar şi de către doi directori executivi din direcţiile de resort ale CJ. Până aici, toate bune şi la locul lor. Ba chiar, la data de 9 noiembrie 2009, au fost deschise ofertele de către comisia numită de Stancu, prin dispoziţie, formată din Florin Mija, prim-adjunctul lui Stancu, Nicolae Moisiu, şeful de la "Achiziţii Publice" - acum cercetat sub control judiciar - Jenica Dumitraşcu, un expert tehnico-juridic tot din departamentul de Achiziţii, al cărei nume apare constant în afacerile cu bani publici derulate de Stancu, Georgel Ghenea şi Vasile Puia, funcţionari publici care, de asemenea, apar în mai toate comisiile de evaluare numite de preşedintele suspendat al CJ.
Odată cu deschiderea ofertelor, comisia a avut surpriza să constate că pentru lotul 4 - zona Însurăţei, s-a înscris cu un preţ catalogat drept foarte mic o firmă din Slobozia, motiv pentru care comisia a solicitat documentaţia economică. La 11 noiembrie acelaşi an, firma din Slobozia a justificat costurile mici din ofertă, iar comisia a tăcut mâlc.
CITEȘTE ȘI: Banii şcolilor, «mulşi» de PSD
Două zile mai târziu, comisia a motivat că "s-a modificat propunerea financiară şi a întocmit un raport prin care a declarat neconformă oferta firmei din Slobozia şi a anulat procedura de achiziţie", mai precizează aceeaşi expertiză economico-financiară.
De reţinut că la justificarea preţului mic, firma din Slobozia a propus, pe lângă cele 13 activităţi din caietul de sarcini, încă două proceduri strict necesare: staţionarea utilajelor şi răspândirea mecanică de material antiderapant, fără a se modifica preţul.
O lună mai târziu, pe 15 decembrie 2009, CJ a reluat licitaţia, iar firma din Slobozia a venit iarăşi cu ofertă, singura. Brusc, comisia a anulat din nou licitaţia, deşi pe 14 decembrie 2009, ANM emisese Cod galben urmat de Cod roşu de ninsori în Dobrogea şi Muntenia, inclusiv în Brăila.
Seara, tot pe 15 decembrie, CJ a organizat o nouă procedură de achiziţie, însă fără publicarea unui anunţ de participare, iar comisia a chemat la negocieri directe "Concivia" şi "Tancrad". Drumurile judeţene au fost reîmpărţite, în două loturi, de 259.250 km şi 344.045 km, iar în documentaţia de atribuire au fost introduse două noi activităţi, culmea, acelea propuse, dar refuzate, de firma din Slobozia: "aşteptat în bază cu autofreza" şi "aşteptat în bază cu autogreder", plus "distribuirea mecanică a materialelor antiderapante". Cele două firme au împărţit loturile frăţeşte, numai că firma de suflet a lui Stancu, recte "Concivia", a luat lotul puţin mai mare, pe acela de 344.045 km. Culmea, preţurile cerute de cele două firme erau de două ori mai mari decât acelea ofertate de compania din Slobozia.
"Documentaţia de atribuire a fost întocmită de Vasile Puia şi Nicolae Moisiu, avizată de Florin Mija şi Jenica Dumitraşcu şi aprobată de Gheorghe Bunea Stancu", se arată în referatul de urmărire penală întocmit de procurorii DNA Galaţi. Prejudiciul reţinut din aceste două contracte se ridică la 474.064,72 lei. (adică aproape cinci miliarde de lei vechi, ceea ce este enorm pentru nivelul anului 2009). Situaţiile de plată au fost semnate imediat de către Mija, Dumitraşcu şi Puia.
Motive temeinice că va mai săvârşi infracţiuni
Pentru a-şi susţine probatoriul şi pentru ca judecătorii Tribunalului Galaţi să-i aresteze pe Stancu, Mija şi Moisiu, procurorii anticorupţie au precizat că "există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă, în sensul art. 5, pct. 1, lit.c din CEDO (n.r. referitor la probatoriul privind comiterea mai multor fapte de corupţie) că inculpaţii au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor". În acelaşi document se mai menţionează că "există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune şi motive temeinice că există posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal".
CITEȘTE ȘI: Vasile Blaga: «Bunea Stancu n-a ţinut cont cât e averea lui şi cât e a judeţului»
Reamintim că Mija are un avocat din Galaţi, Moisiu, penalist cu state vechi în Baroul din oraşul vecin, iar Stancu a pornit în acest dosar cu nu mai puţin de trei avocaţi: unul din Galaţi, unul din Brăila şi unul din Bucureşti. Aceştia i-au asistat şi apărat pe cei trei în faţa procurorilor şi mai apoi în faţa a trei instanţe de judecată: două ale Tribunalului Galaţi şi una a Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a ajuns la măsura arestului la domiciliu pentru Stancu şi Mija şi cercetare sub control judiciar în cazul lui Moisiu.
Menţionăm că de pe 8 august 2014 - când s-a pronunţat prima dată Tribunalul, soluţie antamată după aproape două săptămâni ca răspuns la cererea DNA de a-l încarcera pe Stancu fiindcă a luat legătura indirect cu Vasile Soare, administratorul "Concivia", inculpat şi el - procurorii anticorupţie au extins cercul de suspecţi, ba chiar, parte dintre martori a fost transformată în inculpaţi. Vorbim aici despre funcţionari din Consiliul Judeţean ale căror nume nu le furnizăm încă, din motive lesne de înţeles.
Stancu, plus de prejudiciu
Precizăm că în timpul percheziţiilor din 7 august, procurorii au ridicat documente ce au tentacule până în 2014, însă nu le-au folosit ca probe în procesele iniţiale, însă în cazul lui Stancu, "distracţia" începe mai abitir de pe 6 septembrie, când expiră mandatul de arestare la domiciliu.
Cert este că în momentul în care au compărut în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din Tribunalul Galaţi, pe 8 august, după o noapte de reţinere în baza unei ordonanţe, celor trei li s-a pus în vedere că au dreptul să nu declare nimic. Dacă Mija şi Moisiu s-au abţinut şi s-au limitat la declaraţiile date în faţa procurorilor DNA, Stancu, nu şi nu! El a vrut să vorbească, deşi era asistat de avocaţi cu notorietate.
Cu toate acestea, judecătorul a reţinut că Mija, Moisiu şi Stancu se fac vinovaţi de abuz în serviciu în formă continuată, dar şi de conflict de interese, în cazul lui Stancu. Practic, probatoriul comun celor trei este compus şi din 10 contracte încheiate cu bani publici din fonduri locale, naţionale ori europene, contracte prin care au fost favorizate "Concivia", "Tancrad" şi "Tancrad Construct", "prin lezarea intereselor patrimoniale ale instituţiei publice, cu un prejudiciu consumat de 2.924.817,60 lei din bugetul CJ", extras din încheierea de şedinţă a instanţei.
CITEȘTE ȘI: Stancu şi Costin, legături penale
Pe de o parte, judecătorii n-au luat în calcul şi fondurile europene "păpate" de firmele din braţele lui Stancu. Pe de altă parte, în cazul lui Stancu au mai fost incriminate cinci contracte, toate încheiate cu SC "Concivia" SA, din care preşedintele suspendat al CJ "a obţinut în mod direct foloase patrimoniale în valoare de 1.313.867,72 lei".
"Se constată că Gheorghe Bunea Stancu este acţionar majoritar la «Bursagrirom», iar «Bursagrirom» deţine majoritatea acţiunilor la «Concivia». În aceste condiţii, inculpatul are participare indirectă la capitalul «Concivia», fiind deci o persoană afiliată la aceasta, aspect care nu l-a împiedicat să încheie contracte cu această persoană juridică, acţionând ca reprezentant al autorităţii contractante", precizează judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Prin urmare, din 15 contracte, suma totală considerată prejudiciu pe numele lui Stancu se ridică la 4.238.685,32 lei. În doar doi ani!
De ce Stancu e arestat în patul de acasă şi nu în temniţa Poliţiei
Deşi procurorii au cerut ca Stancu să fie depus în Arestul IPJ Galaţi, şi nu în arest la domiciliul de pe str. Rahova din Brăila, judecătorul a reţinut că faptele au fost săvârşite în urmă cu 4-5 ani şi "se poate afirma că starea de pericol s-a diminuat treptat suficient pentru a constitui un impediment la luarea măsurii arestării preventive". Aşadar, chestiune de formă, şi nu de fond. Mai mult: "Cei trei au funcţii care le conferă un ascendent moral semnificativ asupra angajaţilor instituţiei şi implicit a persoanelor implicate în procedurile de atribuire a contractelor. Pentru a preîntâmpina orice risc de influenţare frauduloasă a aflării adevărului, se apreciază că măsura preventivă a arestului la domiciliu este cea mai potrivită în protejarea bunei desfăşurări a procedurii judiciare, dar şi a drepturilor şi intereselor inculpaţilor". Măsura este valabilă până pe 6 septembrie inclusiv, deşi DNA a depus contestaţii atât la această măsură, cât şi la aceea de menţinere a arestului la domiciliu, după ce Stancu a fost acuzat că a luat legătura indirect cu un alt inculpat.
