Sâmbătă, la doar două zile după ce a pierdut puterea, PSD a organizat la Romexpo lansarea oficială în cursa pentru alegerile prezidenţiale a Vioricăi Dăncilă. Fără baloane, fără muzică cu mesaj şi impact emoţional (“Eye of the tiger” era deja fumată de astă vară), totul într-o lehamite totală, cu un auditoriu dezinteresat şi discursuri care cu greu au reuşit să smulgă ceva aplauze. Gura lumii spune că până şi psd-iştii cu state vechi, nu mai spun de cei aduşi cu autocarele la Bucureşti, au părut mai atraşi de păpică şi bere decât de ce se întâmpla în sală, inclusiv de discursul candidatei lansate în lupta pentru Cotroceni. Un discurs lung, plictisitor, în care oricum a vorbit mai degrabă despre moţiunea de cenzură, despre nenorocirile ce se vor abate asupra României şi românilor odată cu plecarea ei, ori despre planul elaborat şi meschin al opoziţiei, decât despre ce ar face ea - la modul concret, nu abureli cu societatea în care nu va lăsa pe nimeni la urmă – ca preşedinte. Ce mai, o lansare tristă pentru PSD, dar previzibilă după ciufuleala de joi.
Şi totuşi, în masa amorfă de speakeri, în care s-a vorbit mult, dar nu s-a spus nimic, un personaj a dat o pată de culoare momentului. “De ce Viorica Dăncilă? Antevorbitorii şi mai ales antevorbitoarele mele au prezentat-o deosebit. Noi, în Argeş, o vedem ca o gospodină, ca un om dintre noi”, a spus de la tribună vicepreşedintele PSD, Şerban Valeca. O gospodină care atât cât a avut o funcţie “a avut grijă de copii, de tineri, de bătrâni, de muncitori, de agricultori, de salariaţi, de profesori şi de medici” - evident, acelaşi mesaj subliminal către principalii votanţi ai partidului, cărora, şi pe ultima sută de metri, trebuia să li se reamintească “măsurile sociale menite să le îmbunătăţească nivelul de trai”.
Femeia asta, cred că înfăşoară nişte sarmale pe cinste, din moment ce pentru a nu ştiu câta oară, în momente de maximă importanţă, colegii de partid o cataloghează aşa. Căci, nu vă închipuiţi că am uitat cum, în august, la cealaltă lansare, cea neoficială, Felix Stroe, într-un moment de patetică exaltare a spus: “Pentru prima oară, România are nevoie, are şansa şi poate avea un preşedinte-femeie, soţie, mamă şi gospodină”. Doamnelor, cred că ne-am puturoşit de tot din moment ce atât de mulţi bărbaţi cu greutate din ţara asta simt nevoia să fie conduşi de o femeie expertă în aspiratoare de fonduri şi scuturat cârpa de praf în ochii fraierilor. Ori în PSD e aşa multă mizerie, că s-au convins şi ei: numai o gospodină cu aspiraţii de preşedinte poate trânti toate rufele murdare în coşul istoriei şi pune partidul pe făraş!
