Ministerul Integrarii Europene, care a directionat fondurile in cazul Parcului Industrial Braila, trebuie sa returneze Uniunii Europene banii alocati pentru amenajarea parcului, 3,9 milioane de euro, dat fiind ca perioada de finalizare a obiectivului a expirat. Ceea ce avea sa fie punctul de legatura geo-economica din intersectia principalelor coridoare ce unesc Marea Neagra de Europa de Vest s-a dovedit a fi o investitie ce a pornit pe cai oculte, atit in detrimentul Brailei, cit, mai ales, in paguba Uniunii Europene. Acum, UE cere banii inapoi. Parcul - vizitat chiar si de catre premierul Tariceanu, la ultima sa descindere in Braila - cistigase un fond nerambursabil printr-un program PHARE, in valoare de 6,9 milioane de euro. Obiectivul a inghitit, pina in noiembrie anul trecut, cind ar fi trebuit incheiat proiectul, 3,9 milioane de euro. Doua au fost directiile care au transformat proiectul dintr-unul promitator intr-unul indoielnic: 1. UE a investit, dar parte dintre bani, aproximativ 6 miliarde de lei, a cotit-o spre firmele unor turci, chiar pe sub nasurile beneficiarului, Primaria, si al ordonatorului de fonduri, Ministerul Integrarii Europene. 2. Lucrarile au stagnat chiar de anul trecut, iar putinele constructii ridicate acolo nu respectau intocmai proiectul initial, fiind, pe deasupra, si amplasate pe un teren nesigur, supus tasarii. Curios, acum, aflind ca UE cere Ministerului Integrarii sa ii returneze cele 3,9 milioane de euro - bani inghititi, deja, de parc - primarul Constantin Sever Cibu se arata interesat de obiectiv afirmind: "Decit sa returneze banii UE, mai bine sa-i dea Primariei Braila si sa se aleaga cu ceva de pe urma lor".
Milioane de euro pe Apa Simbetei
Potrivit primarului municipiului, Constantin Cibu, somat de UE sa returneze banii investiti pina acum in Parcul Industrial, MIE a propus ca lucrarile la acest obiectiv sa fie preluate de Primarie si realizate din fonduri locale. Insa edilul sef al Brailei a sustinut ca municipalitatea nu are de unde asigura acesti bani: "Primaria este de acord sa preia acest obiectiv, dar numai cu conditia ca banii sa fie asigurati de la Ministerul Integrarii. Decit sa returneze banii UE, mai bine sa-i dea Primariei Braila si sa se aleaga cu ceva de pe urma lor", a declarat Cibu. Ieri, primarul a explicat jurnalistilor nostri ca a vorbit deja cu oficiali din MIE si si-a exprimat acordul de a prelua parcul, insa a cerut si sprijin financiar pentru continuarea lucrarilor. Informat ca Primaria este deja beneficiar al lucrarilor efectuate in Parcul Industrial si ca, de fapt, UE cere banii investiti, primarul Cibu a replicat: "Eficienta lui este zero. Acolo ar fi trebuit sa fie niste hale, o cladire administrativa... Noi avem, deja, oferte sa facem mai mult in acea zona, dar cu ceea ce s-a facut pina acum, repet, eficienta este zero".
Proiectul PHARE viza extinderea mai vechiului parc industrial pe o
suprafata de 6,1 ha de teren, urmarindu-se, astfel, asigurarea
facilitatilor corespunzatoare atragerii de investitori interni si externi
in Zona Libera a Brailei, care se afla la intersectia principalelor coridoare de transport ce leaga Marea Neagra de Europa de Vest. In aceasta zona, trebuiau ridicate o cladire administrativa de 1.900 mp, un pavilion expozitional de 1.100 mp si trei cladiri a cite 10.000 mp fiecare, pentru incubatoare de productie, facilitati de stocare, un centru logistic si sali de conferinte. De asemenea, proiectul includea toate facilitatile legate de infrastructura, inclusiv drumuri de acces pe o lungime de trei km, pentru buna desfasurare a activitatilor de afaceri din parcul industrial. "Decit sa returneze banii UE, mai bine sa-i dea Primariei Braila", este ideea lansata de Cibu, in contextul in care, inca din vara anului trecut, asupra Parcului Industrial s-a abatut un dosar penal cit caramida, vizind masive deturnari de fonduri. "Dupa parerea mea, a fost un contract prost gestionat de Ministerul Integrarii, Primaria nu s-a implicat absolut deloc in realizarea acestuia si singurul lucru pe care l-am facut a fost confirmarea periodica a lucrarilor efectuate", declara primarul Cibu.
Curios este ca, desi publicatia noastra a consemnat in mai multe rinduri declaratiile oficialilor care avertizau ca Parcul Industrial risca sa devina un mamut cu picioare din lut, dat fiind ca era amplasat pe un teren supus tasarii, abia acum au aparut reactii ferme din partea finantatorului direct. Ieri, reporterii nostri au solicitat un punct de vedere si Ministerului Integrarii Europene, insa, pina la inchiderea editiei, acesta nu a fost formulat.
Cauza complexa, pe rolul Departamentului Anticoruptie
Parcul Industrial, ce avea sa fie cea mai impresionanta investitie a Comunitatii Europene in zona noastra, a fost devalizat de 160.000 euro (aproximativ 6 miliarde lei), chiar de catre constructor, consultant financiar, evaluator si beneficiar, adica "Administratia Zona Libera" Braila. Doi turci - reprezentanti ai antreprenorului, un bucurestean, reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere, precum si fostul director al "Tracon" (firma fostului prefect PSD Mihai Manea), Viorel Axinte, - constructorul - au fost trimisi, anul trecut, in fata Parchetului National Anticoruptie sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc.
Proiectul a constituit "motiv de mindrie" si cu prilejul vizitei premierului Calin Popescu Tariceanu la Braila. La scurt timp dupa aceasta, printr-o nota de presa emisa de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, am fost informati cu privire la faptul ca ofiterii de la Investigarea Fraudelor au documentat "activitatea infractionala comisa de Y. Alaettin, 31 de ani, cetatean turc, administrator al J.V. Alke si Alke Ilkumut, antreprenor al Parcului Industrial Braila, Vasile Bogdan Marius, 29 de ani, din Braila, reprezentant al SC VNV Fiscont SRL Bucuresti, I. Tudorel, 54 de ani, fost director al RA Zona Libera Braila, A. Viorel, 56 de ani, din Constanta, fost director general al Tracon SRL Braila si O. Ercan, 44 de ani, din Braila, reprezentant al SC Alke Ilkumut SRL Braila. Acestia, in perioada iunie 2003 - mai 2004, prin folosirea de documente fictive, au solicitat si obtinut in cadrul Programului finantat de Fondurile Comunitatii Europene (pentru construirea Parcului Industrial Braila), suma de 160.000 euro. In urma verificarilor efectuate in cauza, s-a stabilit ca aceasta suma a fost transferata in contul SC UMTAS AS Istanbul, prin conturile deschise la Garanti Bank Romania. Politistii braileni au efectuat cercetari sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala, deturnare de fonduri, abuz in serviciu in forma calificata si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Lucrarea penala a fost declinata la Parchetul National Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati".
Mai mult, surse din cadrul Serviciului pentru Investigarea Fraudelor ne-au declarat ca toti cei nominalizati au contribuit la deturnarea de fonduri, iar proiectul a fost obtinut, din start, prin depunerea unor documente false. Proiectul RO 0106 - Parc Industrial, finantat prin Ministerul Integrarii Europene, din fonduri ale Comunitatii Europene, in cadrul programului PHARE, a fost devalizat la 25.06.2003, urmare unui transfer extern de 160.000 euro, catre "Umtas" Istanbul, in baza unei facturi fiscale datata 18.06.2003, reprezentind servicii de consultanta care nu s-au facut, de fapt. Factura respectiva nu a fost inregistrata niciodata in contabilitatea antreprenorului si/sau constructorului, iar operatiunea in valoare de 6 miliarde la acea data nu a fost avizata de consultantul "TPF Consulting" si beneficiarul Zona Libera. Finantele Publice au efectuat verificari si au constatat ca prin neinregistrarea facturii respective, subiectii s-au sustras de la plata impozitului pe profit, in suma de 1. 453.115.161 lei si 383.830.400 lei - impozit pe veniturile persoanelor nerezidente. Cauza a fost foarte complexa si a constat in deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals si nu numai. Conform Registrului Comertului, firma careia ii revenise misiunea de a realiza cel mai mare proiect brailean cu finantare europeana, "Alke Ilkumut" SRL Braila, inregistrata in Zona Libera, are asociati persoane juridice din Turcia: "Alke Inmsaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA, cu 60% din actiuni si "Ilk Umut Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA. Administratorul firmei este Yenginer N. Alaettin, nascut in 1974. In ceea ce priveste firma de consultanta, la ONRC nu figureaza nici una cu denumirea "VNV Fiscont", ci mai multe firme cu denumirea "Fiscont Consult", amplasate in Bucuresti, Suceava, Piatra Neamt etc. Acum, acest dosar a ajuns la Anticoruptie Bucuresti, potrivit declaratiei formulate, pentru reporterii nostri, de catre purtatorul de cuvint al DNA central: "Inca de anul trecut am inregistrat acest dosar. Dosarul se afla in lucru, este o cauza complicata si se afla in faza de cercetari", ne-a declarat Livia Saplacan.
Semnal de alarma
Cel de-al doilea mare proiect PHARE derulat pe teritoriul Brailei este, de asemenea, sub semnul incertitudinii. Felia din proiectul de extindere a canalizarii din Chercea, finantata in proportie de 75% de Uniunea Europeana si 25% de Consiliul Local Municipal, a fost adjudecata in urma unei licitatii, de firma greceasca "Athena" SA. Aceasta a semnat, in aprilie 2004, contractul de extindere a canalizarii pe citeva zeci de strazi si tronsoane de strazi a caror lungime insumeaza 30 de kilometri. Dupa montarea conductelor, strazile respective trebuie asfaltate si prevazute cu trotuare, lucrare adjudecata tot de firma greceasca. Termenul de finalizare a acestor proiecte este luna decembrie 2006, iar valoarea contractului se ridica la aproape 16 milioane de euro. Asadar, "Athena" SA si-a luat angajamentul ca, in 32 de luni, sa canalizeze si sa asfalteze 30 km de strazi, din cartierele Chercea, Radu Negru si Brailita. Cu 11 luni ramase pina la finalizarea termenului de finantare, se canalizasera doar 11 km de strada si se turnase asfalt pe 100 m. Cifrele spun ca ritmul de lucru este exasperant de lent, insa "Athena" invoca greutatile provocate in teren de pinza freatica foarte ridicata. Exista, insa, serioase semne de intrebare despre capacitatea acestei firme de a duce pina la capat, in termenul stabilit, o lucrare de o asemenea amploare si dificultate. Interesant este ca si in cazul acestui proiect, printre firmele subcontractante apare, din nou, societatea "Tracon", a fostului prefect PSD Mihai Manea.
Milioane de euro pe Apa Simbetei
Potrivit primarului municipiului, Constantin Cibu, somat de UE sa returneze banii investiti pina acum in Parcul Industrial, MIE a propus ca lucrarile la acest obiectiv sa fie preluate de Primarie si realizate din fonduri locale. Insa edilul sef al Brailei a sustinut ca municipalitatea nu are de unde asigura acesti bani: "Primaria este de acord sa preia acest obiectiv, dar numai cu conditia ca banii sa fie asigurati de la Ministerul Integrarii. Decit sa returneze banii UE, mai bine sa-i dea Primariei Braila si sa se aleaga cu ceva de pe urma lor", a declarat Cibu. Ieri, primarul a explicat jurnalistilor nostri ca a vorbit deja cu oficiali din MIE si si-a exprimat acordul de a prelua parcul, insa a cerut si sprijin financiar pentru continuarea lucrarilor. Informat ca Primaria este deja beneficiar al lucrarilor efectuate in Parcul Industrial si ca, de fapt, UE cere banii investiti, primarul Cibu a replicat: "Eficienta lui este zero. Acolo ar fi trebuit sa fie niste hale, o cladire administrativa... Noi avem, deja, oferte sa facem mai mult in acea zona, dar cu ceea ce s-a facut pina acum, repet, eficienta este zero".
Proiectul PHARE viza extinderea mai vechiului parc industrial pe o
suprafata de 6,1 ha de teren, urmarindu-se, astfel, asigurarea
facilitatilor corespunzatoare atragerii de investitori interni si externi
in Zona Libera a Brailei, care se afla la intersectia principalelor coridoare de transport ce leaga Marea Neagra de Europa de Vest. In aceasta zona, trebuiau ridicate o cladire administrativa de 1.900 mp, un pavilion expozitional de 1.100 mp si trei cladiri a cite 10.000 mp fiecare, pentru incubatoare de productie, facilitati de stocare, un centru logistic si sali de conferinte. De asemenea, proiectul includea toate facilitatile legate de infrastructura, inclusiv drumuri de acces pe o lungime de trei km, pentru buna desfasurare a activitatilor de afaceri din parcul industrial. "Decit sa returneze banii UE, mai bine sa-i dea Primariei Braila", este ideea lansata de Cibu, in contextul in care, inca din vara anului trecut, asupra Parcului Industrial s-a abatut un dosar penal cit caramida, vizind masive deturnari de fonduri. "Dupa parerea mea, a fost un contract prost gestionat de Ministerul Integrarii, Primaria nu s-a implicat absolut deloc in realizarea acestuia si singurul lucru pe care l-am facut a fost confirmarea periodica a lucrarilor efectuate", declara primarul Cibu.
Curios este ca, desi publicatia noastra a consemnat in mai multe rinduri declaratiile oficialilor care avertizau ca Parcul Industrial risca sa devina un mamut cu picioare din lut, dat fiind ca era amplasat pe un teren supus tasarii, abia acum au aparut reactii ferme din partea finantatorului direct. Ieri, reporterii nostri au solicitat un punct de vedere si Ministerului Integrarii Europene, insa, pina la inchiderea editiei, acesta nu a fost formulat.
Cauza complexa, pe rolul Departamentului Anticoruptie
Parcul Industrial, ce avea sa fie cea mai impresionanta investitie a Comunitatii Europene in zona noastra, a fost devalizat de 160.000 euro (aproximativ 6 miliarde lei), chiar de catre constructor, consultant financiar, evaluator si beneficiar, adica "Administratia Zona Libera" Braila. Doi turci - reprezentanti ai antreprenorului, un bucurestean, reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere, precum si fostul director al "Tracon" (firma fostului prefect PSD Mihai Manea), Viorel Axinte, - constructorul - au fost trimisi, anul trecut, in fata Parchetului National Anticoruptie sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc.
Proiectul a constituit "motiv de mindrie" si cu prilejul vizitei premierului Calin Popescu Tariceanu la Braila. La scurt timp dupa aceasta, printr-o nota de presa emisa de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, am fost informati cu privire la faptul ca ofiterii de la Investigarea Fraudelor au documentat "activitatea infractionala comisa de Y. Alaettin, 31 de ani, cetatean turc, administrator al J.V. Alke si Alke Ilkumut, antreprenor al Parcului Industrial Braila, Vasile Bogdan Marius, 29 de ani, din Braila, reprezentant al SC VNV Fiscont SRL Bucuresti, I. Tudorel, 54 de ani, fost director al RA Zona Libera Braila, A. Viorel, 56 de ani, din Constanta, fost director general al Tracon SRL Braila si O. Ercan, 44 de ani, din Braila, reprezentant al SC Alke Ilkumut SRL Braila. Acestia, in perioada iunie 2003 - mai 2004, prin folosirea de documente fictive, au solicitat si obtinut in cadrul Programului finantat de Fondurile Comunitatii Europene (pentru construirea Parcului Industrial Braila), suma de 160.000 euro. In urma verificarilor efectuate in cauza, s-a stabilit ca aceasta suma a fost transferata in contul SC UMTAS AS Istanbul, prin conturile deschise la Garanti Bank Romania. Politistii braileni au efectuat cercetari sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala, deturnare de fonduri, abuz in serviciu in forma calificata si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Lucrarea penala a fost declinata la Parchetul National Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati".
Mai mult, surse din cadrul Serviciului pentru Investigarea Fraudelor ne-au declarat ca toti cei nominalizati au contribuit la deturnarea de fonduri, iar proiectul a fost obtinut, din start, prin depunerea unor documente false. Proiectul RO 0106 - Parc Industrial, finantat prin Ministerul Integrarii Europene, din fonduri ale Comunitatii Europene, in cadrul programului PHARE, a fost devalizat la 25.06.2003, urmare unui transfer extern de 160.000 euro, catre "Umtas" Istanbul, in baza unei facturi fiscale datata 18.06.2003, reprezentind servicii de consultanta care nu s-au facut, de fapt. Factura respectiva nu a fost inregistrata niciodata in contabilitatea antreprenorului si/sau constructorului, iar operatiunea in valoare de 6 miliarde la acea data nu a fost avizata de consultantul "TPF Consulting" si beneficiarul Zona Libera. Finantele Publice au efectuat verificari si au constatat ca prin neinregistrarea facturii respective, subiectii s-au sustras de la plata impozitului pe profit, in suma de 1. 453.115.161 lei si 383.830.400 lei - impozit pe veniturile persoanelor nerezidente. Cauza a fost foarte complexa si a constat in deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals si nu numai. Conform Registrului Comertului, firma careia ii revenise misiunea de a realiza cel mai mare proiect brailean cu finantare europeana, "Alke Ilkumut" SRL Braila, inregistrata in Zona Libera, are asociati persoane juridice din Turcia: "Alke Inmsaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA, cu 60% din actiuni si "Ilk Umut Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA. Administratorul firmei este Yenginer N. Alaettin, nascut in 1974. In ceea ce priveste firma de consultanta, la ONRC nu figureaza nici una cu denumirea "VNV Fiscont", ci mai multe firme cu denumirea "Fiscont Consult", amplasate in Bucuresti, Suceava, Piatra Neamt etc. Acum, acest dosar a ajuns la Anticoruptie Bucuresti, potrivit declaratiei formulate, pentru reporterii nostri, de catre purtatorul de cuvint al DNA central: "Inca de anul trecut am inregistrat acest dosar. Dosarul se afla in lucru, este o cauza complicata si se afla in faza de cercetari", ne-a declarat Livia Saplacan.
Semnal de alarma
Cel de-al doilea mare proiect PHARE derulat pe teritoriul Brailei este, de asemenea, sub semnul incertitudinii. Felia din proiectul de extindere a canalizarii din Chercea, finantata in proportie de 75% de Uniunea Europeana si 25% de Consiliul Local Municipal, a fost adjudecata in urma unei licitatii, de firma greceasca "Athena" SA. Aceasta a semnat, in aprilie 2004, contractul de extindere a canalizarii pe citeva zeci de strazi si tronsoane de strazi a caror lungime insumeaza 30 de kilometri. Dupa montarea conductelor, strazile respective trebuie asfaltate si prevazute cu trotuare, lucrare adjudecata tot de firma greceasca. Termenul de finalizare a acestor proiecte este luna decembrie 2006, iar valoarea contractului se ridica la aproape 16 milioane de euro. Asadar, "Athena" SA si-a luat angajamentul ca, in 32 de luni, sa canalizeze si sa asfalteze 30 km de strazi, din cartierele Chercea, Radu Negru si Brailita. Cu 11 luni ramase pina la finalizarea termenului de finantare, se canalizasera doar 11 km de strada si se turnase asfalt pe 100 m. Cifrele spun ca ritmul de lucru este exasperant de lent, insa "Athena" invoca greutatile provocate in teren de pinza freatica foarte ridicata. Exista, insa, serioase semne de intrebare despre capacitatea acestei firme de a duce pina la capat, in termenul stabilit, o lucrare de o asemenea amploare si dificultate. Interesant este ca si in cazul acestui proiect, printre firmele subcontractante apare, din nou, societatea "Tracon", a fostului prefect PSD Mihai Manea.
