Statistică îngrijorătoare pe tema salariului net încasat de brăileni comparativ cu angajaţii din alte judeţe. Cu 1.377 lei lunar, media salariului net, Brăila este pe ultimul loc la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte şi aproape de coada clasamentului la nivel naţional. Cel mai bine în regiune stau constănţenii şi gălăţenii, cu venituri salariale nete de 1.877 lei, respectiv 1.700 lei. La nivel naţional, lefuri de peste 2.000 lei încasează lunar bucureştenii, ilfovenii, timişorenii, clujenii şi sibienii.
Un clasament la nivel naţional arată cât de prost sunt plătiţi românii, în general, şi brăilenii, în mod special. Pornind de la seriile statistice aferente lunii noiembrie 2015, chiar înainte de luna cadourilor, când angajatorii acordă prima de Crăciun, topul realizat demonstrează încă o dată că zonele ocolite de investitorii străini suferă la capitolul salarizare şi, în mod curios, aceeaşi problemă o au şi zonele cu exploataţii agricole mari, aşa cum este cazul judeţului nostru. Concret, Brăila se clasează pe locul 37 naţional, cu un câştig salarial mediu net de 1.377 lei, după noi fiind doar judeţele Vaslui - 1.371 lei, Covasna - 1.368 lei, Suceava - 1.327 şi, pe ultimul loc, Harghita cu 1.316 lei. Iată, aşadar, că deşi în judeţul nostru funcţionează cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, şi vorbim aici de Insula Mare a Brăilei, iar economia locală este preponderent agricolă, o ramură industrială căreia i-a mers destul de bine în ultimii ani, mai cu seamă în sectorul vegetal, fiind raportate profituri imense, bunăstarea generată nu este resimţită şi în portofelele brăilenilor, care sunt la coada clasamentului când vine vorba de salarii. Fenomenul devine şi mai evident dacă ne raportăm la nivel de regiune de dezvoltare, unde chiar că suntem pe ultimul loc la acest capitol. Cel mai bine este să fii salariat în Constanţa, unde câştigul mediu net ste de 1.877 lei, dar şi în Galaţi, unde discutăm de o leafă de 1.697 lei. Urmează apoi Buzăul cu 1.473 lei, Vrancea - 1.438 lei şi Tulcea cu 1.432 lei.
Fusea: "Brăila nu este pe harta investiţiilor publice majore"
Mediul de afaceri local are explicaţii privind nivelul scăzut al salarizării, arătând cu degetul spre lipsa investiţiilor publice majore în judeţul nostru.
"Din păcate, nu ne miră să constatăm că în judeţul nostru sunt salarii mici, însă este o surpriză neplăcută faptul că suntem chiar la coada clasamentului, pe ultimele locuri. Situaţia la care faceţi referire este urmare a lipsei investiţiilor atât private, cât şi publice, care generează plus valoarea şi creşterea economică pe fondul cărora cresc şi salariile. Dacă privim în economia judeţului, vom observa că o bună parte din locurile de muncă sunt în sistemul de stat, unde oricum sunt salarii fixe şi unde competitivitatea nu există. Nu ne putem compara cu judeţe mari, unde au venit investitori sau unde sunt în derulare investiţii pe parte de infrastructură, iar situaţia actuală din Brăila se va perpetua atâta vreme cât nu suntem pe harta investiţiilor mari, din lipsa unui lobby susţinut al politicienilor locali pe lângă factorii decizionali ce desenează acea hartă a investiţiilor majore. O altă explicaţie a poziţionării Brăilei în regiunea de dezvoltare din care facem parte ar putea fi şi faptul că, spre deosebire de Vrancea sau Tulcea, Brăila nu este o zonă turistică. În plus, este cunoscut faptul că marii angajatori şi, în general, multinaţionalele îşi au sediile centrale în capitală, acolo unde sunt şi salarii mari, în timp ce în locaţiile unde exploatează resursa naturală şi forţa de muncă salariile sunt mult mai mici. Nu în ultimul rând însă, se poate observa şi o atitudine cel puţin ciudată a celor care pot munci, dar nu o fac sau mai bine zis nu sunt îndemnaţi să o facă, în contextul unei protecţii sociale excesive", ne-a declarat preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, omul de afaceri Ştefan Fusea.
Producţia industrială, în scădere anul trecut
Privind în detaliu principalii indicatori statistici pentru judeţul nostru, aferenţi anului trecut, se poate observa că producţia industrială, de exemplu, a înregistrat în a doua jumătate a lui 2015 o accentuată pantă descendentă: "Producţia industrială realizată în luna decembrie 2015, pe un eşantion de 118 unităţi cu profil industrial din judeţ, a fost mai mică cu 2,4% (indice 97,6%) decât cea realizată în luna noiembrie 2015 şi mai mică cu 6,5% (indice 93,5%) decât producţia industrială realizată în luna decembrie 2014. Producţia industrială realizată în perioada 01.I - 31.XII.2015 a fost mai mică - în termeni reali - cu 4,9% (indice 95,1%) faţă de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut", se menţionează în Buletinul statistic lunar aferent judeţului nostru. Acelaşi fenomen apare şi dacă ne uităm la indicatorul cifră de afaceri: "Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (provenită atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor cu profil industrial) realizată de un eşantion format din 84 unităţi, a fost în luna decembrie 2015 în valoare de 121,7 milioane lei şi este mai mare decât cifra de afaceri realizată în luna noiembrie 2015 cu 55,1 milioane lei, reprezentând o creştere de 82,6%. (...) În perioada 01.I - 31.XII. 2015 cifra de afaceri (1.033,5 milioane lei preţuri curente) a fost mai mică cu 7,3% (indice 92,7%) faţă de perioada corespunzătoare din anul 2014 (1.115,3 milioane lei preţuri curente)", arată acelaşi studiu.
Dacă ridicăm scala la nivel naţional, se poate observa că Brăila face parte din plutonul celor 19 judeţe cu salarii medii nete sub pragul de 1.500 lei, adică nici 350 euro în mână. Următorul prag este cel al veniturilor între 1.500 şi 2.000 lei, unde se clasează 18 judeţe, iar de prim rang, cu venituri nete peste 2.000 sunt 4 judeţe (Timişoara - 2.201 lei, Cluj - 2.104, Sibiu - 2.040 lei şi Ilfov - 2.215 lei) plus Bucureştiul cu 2.617 lei.
