Zeci de mii de oameni au ieşit, duminică seara, în stradă, pentru a apăra Justiţia. În Bucureşti şi marile oraşe din ţară s-a scandat: „Nu suntem o naţie de hoţi”. Asta după ce, cu doar câteva zile în urmă, într-un marş trist, al chitarelor, România abia îşi plânsese morţii din Colectiv, şoptind printre lacrimi: „N-am învăţat nimic!”.
Da, aşa e, dintr-un anumit punct de vedere, România nu a învăţat nimic din tragedia Colectiv. Toată durerea aceea, furia, regretele n-au reuşit nici măcar să clatine sistemul, aşa zis „de sănătate”, în realitate un mastodont înţepenit în timp, sufocat de corupţie, ştrangulat de mentalităţi şi interese. O tragedie similară, ferească Dumnezeu!, ne-ar găsi exact acolo unde eram şi în urmă cu doi ani. Nici politicienii nu au învăţat nimic. Continuă să se afişeze şi să ne trateze cu aceeaşi aroganţă, cu aceleaşi minciuni, metehne şi şmechereli, sunt la fel de corupţi şi dispuşi să meargă până în pânzele albe pentru a-şi păstra poziţia, puterea, pentru a-şi apăra interesul. Politicienii, de fapt, n-au învăţat nimic, din nimic, niciodată. Marşul de duminică seară pentru apărarea Justiţiei e un exemplu elocvent.
Şi totuşi, acelaşi marş de duminică seară ne arată că din toată această tragedie cineva a învăţat ceva. STRADA a învăţat să se revolte, să-şi strige nemulţumirea, a învăţat să se mobilizeze. STRADA a învăţat că nu trebuie să mai doarmă atunci când libertatea şi democraţia sunt în pericol. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi au învăţat cel mai bine lecţia #rezist. Chiar şi Galaţiul a trecut examenul. Brăila...
Brăila încă doarme. Incapabilă să se mobilizeze, lipsită de curaj, fără spirit civic, Brăila nu a învăţat încă mare lucru. Mâna de oameni care acum un an, doi, a câştigat pentru noi un loc pe harta protestelor #colectiv şi #rezist, pare a fi iremediabil înfrântă. Din interior. Pentru că, aşa e la noi, la Brăila. Întotdeauna trebuie să fie unul mai cu moţ, întotdeauna trebuie ca cineva să câştige ceva, să-şi aroge aiurea drepturi de lider şi, prin dezgustul provocat, să fisureze întregul eşafod. La modul general şi grosolan, Brăila chiar are mentalităţi de învins, de slugă, de pupătoare de mâini, de trăit din pomană. Capul plecat şi înghiţirea pe nemestecate a gogoşilor par a fi adânc înscrise în ADN-ul nostru. La fel ca şi secera şi ciocanul, căci suntem iremediabil contaminaţi cu virusul roşu. Atâtea comentarii dispreţuitoare la o ştire conform căreia 30 de brăileni protestează în faţa prefecturii sub sloganul „Nu suntem o naţie de hoţi” confirmă cu vârf şi îndesat asta. E tot un exemplu elocvent.
Ca şi următorul. Căci, în afara celor 30 de „nebuni” şi fără nicio legătură cu aceştia, duminică seara, pe platoul din faţa prefecturii, a fost prezent şi un grup de vreo 20 de adolescenţi, elevi de liceu. Erau la troiţă pentru a doua oară în decurs de câteva zile, din dorinţa de a marca 2 ani de la tragedie şi de a aprinde o lumânare în memoria morţilor din Colectiv. La prima întâlnire au fost tot vreo 20, dar, dezamăgiţi că sunt prea puţini, au decis să se mobilizeze mai bine şi în weekend să vină în număr mai mare. Au creat eveniment pe facebook, l-au distribut. Se strânseseră câteva zeci de confirmări. Copiii erau entuziasmaţi. Numai că, duminică la prânz, pe linkul cu articolul despre această întâlnire publicat de ziarul Obiectiv şi distribuit pe pagina evenimentului, a intrat un domn arţăgos, care a început discuţia astfel: “1. De când minorii au dreptul să organizeze mitinguri? 2. Aveţi autorizaţie de la primărie?”, cerându-le practic socoteală pentru această iniţiativă şi dând de înţeles că, mergând mai departe, încalcă legea şi îşi asumă nişte riscuri. Mizerii. Speriaţi, copiii au şters evenimentul. Dar, după câteva ore, unul mai curajos a creat încă unul, rugându-şi în continuare colegii să vină la troiţă cu lumânări şi flori. Vigilent însă, domnul respectiv a depistat din nou “ilegalitatea” şi a reluat seria de ameninţări, astfel că, într-un final, copiii au şters tot de pe reţelele de socializare şi au lăsat un comentariu la articolul din Obiectiv că evenimentul se anulează. 20 dintre ei au riscat totuşi şi au venit. Erau însă extrem de dezamăgiţi de felul în care un adult a reacţionat la iniţiativa lor, de altfel, inocentă, prin care nu doreau decât să arate că le pasă de prietenii morţi în Colectiv.
Culmea, domnul în cauză, comentator de serviciu pe site-uri şi reţelele de socializare (numai pe site-ul nostru comentează de pe vreo trei conturi) este PROFESOR. Grotesc şi incalificabil ce aţi făcut, domnule! Halal educaţie! Dar, aşa să faceţi mereu ... de mici să ucideţi în ei orice zvâcnire de spirit şi comportament civic. Chiar aşa, ce-i nesimţirea asta! La 16, 17, 18 ani să vii cu flori şi lumânări la troiţă şi să te rogi pentru nişte prieteni ucişi de un sistem indiferent şi corupt, FĂRĂ AUTORIZAŢIE! NU, domnule profesor, aşa ceva nu se poate! Umiliţi-i, înjosiţi-i, ameninţaţi-i! NU-i lăsaţi să vi se urce în cap! Altfel, Doamne fereşte!, peste vreo doi ani, când toţi vor fi majori şi nu se vor mai lăsa aşa uşor intimidaţi de nişte vidanjori ca dvs, vor umple platoul din faţa prefecturii. Şi se duce naibii tot renumele Brăilei, de veşnic adormită ori fief roşu, veşnic pupător de poală PSD.
