Cu 25 de condamnări pentru fapte de corupţie, Brăila este pe locul 29 naţional, într-un clasament realizat de Alianţa pentru o Românie Curată şi Societatea Academică din România din dorinţa de a da o dimensiune aproximativă a fenomenului corupţie, dar şi de prezentare a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Funcţionari publici, poliţişti, administratori de firme sau chiar avocaţi brăileni, toţi au intrat în vizorul DNA, apoi au fost daţi pe mâna justiţiei care, în final, i-a condamnat pentru fapte de corupţie în dosare instrumentate în plan local. Cel mai scurt proces a durat doar 9 luni şi a vizat, de exemplu, cazul unui funcţionar APIA care a încercat "agerimi" cu bani europeni, iar cel mai lung a ţinut 5 ani şi a vizat "tunul" financiar de milioane de euro cu utilaje second hand de la defuncta SC "PAL" SA Brăila. Cele 25 de condamnări în cazul Brăilei totalizează nu mai puţin de 61,6 ani de închisoare, cu sau fără suspendare. Întrucât perioada analizată de studiul celor de la "Alianţa pentru o Românie Curată" vizează doar perioada 2010 - 2014, nu a fost luat în calcul şi răsunătorul scandal din dosarul "Mită la PSD" în care este implicat fostul şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu, condamnat recent la 3 ani de închisoare cu executare.
Iniţiativă inedită a Alianţei pentru o Românie Curată şi a Societăţii Academice din România: realizarea unei hărţi a corupţiei în ţara noastră, în urma unei monitorizări a activităţii DNA pe o perioadă de aproape 4 ani (2010 - 2014) privind condamnările definitive în dosare instrumentate de procurorii anticorupţie. Rezultatul este o hartă interactivă în care, pe judeţe şi regiuni, se poate observa dimensiunea aproximativă a fenomenului corupţie. Aşa cum au explicat realizatorii acestui clasament, harta conţine informaţii extrase, atât din comunicatele de presă ale condamnărilor definitive, cât şi din comunicatele de presă ale trimiterilor în judecată publicate pe site-ul DNA. "Date punctuale despre fiecare caz în parte au fost extrase şi centralizate într-un format editabil şi uşor accesibil prin diversele filtre puse la dispoziţie. Perioada de timp avută în vedere este 2010 - 2014, întrucât comunicatele referitoare la condamnările definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010. În realizarea acestei hărţi am dorit să evidenţiem, în principal, dispersia cazurilor de corupţie la nivel judeţean. În consecinţă, în crearea bazei de date ne-am axat pe identificarea judeţului - extras din trimiterea în judecată disponibilă pentru fiecare condamnare în parte - în care fapta de corupţie a fost realizată. Prin urmare, harta este colorată în funcţie de numărul de fapte comise în fiecare judeţ, indiferent de instanţa care a dat decizia finală sau de domiciliul persoanelor condamnate", au explicat realizatorii topului.
4 ani, 25 de procese finalizate
În clasamentul pe judeţe, Brăila ocupă locul 29 cu 0,78 de condamnări la 10.000 de locuitori, clasându-se imediat după Dâmboviţa (0,81 condamnări la 10.000 locuitori), Iaşi (0,83), Covasna (0,86), Tulcea (0,89), Călăraşi (0,95) şi Galaţi (1,03). Cu mai puţine condamnări ca Brăila sunt judeţele Mureş (0,73), Vaslui (0,66), Suceava (0,57) şi Harghita (0,55). Dacă privim în fruntea clasamentului se observă că pe primul loc este, aşa cum era de aşteptat, Bucureştiul cu 4,71 condamnări/10.000 locuitori, urmat de Maramureş (3,36), Bacău (3,21) şi Caraş-Severin (2,57), în timp ce la polul opus sunt judeţe precum Sălaj cu doar 0,09 condamnări/10.000 locuitori, Mehedinţi (0,23) şi Teleorman (0,26).
Revenind, potrivit monitorizării celor de la "Alianţa pentru o Românie Curată", în Brăila au fost finalizate 25 procese (în perioada 2010 - 2014), 76% fiind condamnări cu suspendare, în 9 cazuri au fost implicate fonduri UE şi în tot atâtea condamnaţii lucrau în sectorul public, mulţi dintre ei având funcţii de conducere. De asemenea, durata medie a proceselor este de 34,6 luni, însă avem situaţii în care un proces a durat doar 9 luni, aşa cum este cazul inculpatei Cîrnu Ionica, referent principal în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Brăila - Centrul Local Cireşu, condamnată la 2 ani de închisoare cu suspendare. Dar avem şi extrema în care un proces a durat nu mai puţin de 60 de luni, adică 5 ani, aşa cum s-a întâmplat în dosarul privind lotul de inculpaţi în "tunul" financiar de la SC "PAL" SA Brăila (Anna Maria Şerban, Dan Boală, Iulian Sgîrcitu - toţi salariaţi ai PAL şi Aurelia Vlăgeanu - funcţionar vamal) în care prejudiciul estimat adus bugetului statului a fost de câteva milioane de euro.
Pedeapsa medie în cazul judeţului nostru este de de 29,5 luni, cu precizarea că cea mai mare pedeapsă s-a dat în cazul lotului de inculpaţi de la "PAL" - 48 de luni, cu suspendare sub supraveghere, iar cea mai mică, de 2 luni, tot cu suspendare, în dosarul actelor false pentru accesarea de fonduri europene înregistrat la Şcoala Română de Afaceri de pe lângă Camera de Comerţ Brăila.
Mungiu-Pippidi: "Lumea nu se duce la vot în judeţele corupte"
Corupţia duce la scăderea prezenţei la vot şi este un pericol major pentru democraţie, a declarat preşedintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi, la lansarea Hărţii corupţiei locale, unde se poate vedea pe judeţe numărul de condamnări definitive în perioada 2010 - 2014, pornind de la cazurile instrumentate de procurorii DNA. Informaţiile strânse pentru realizarea hărţii au relevat că 56% dintre condamnările făcute în perioada 2010 - 2014 au vizat primari, 16% viceprimari, 9% consilieri locali, 4% consilieri judeţeni şi 2% preşedinţi de consilii judeţene. Restul procentelor vizează deputaţi, senatori, prefecţi şi subprefecţi. "Cert este că avem oameni foarte corupţi ca primari, pe care lumea continuă să îi aleagă pentru că oamenii nu au de ales. Am găsit o asociere semnificativă între numărul de condamnări DNA pe judeţ şi participarea la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele corupte, pentru că percepe că nu are de ales", a declarat Pippidi. Aceasta a mai spus că, în ciuda declaraţiilor venite de la persoane cu funcţii publice importante, că ar fi trataţi mai aspru decât restul populaţiei, harta a relevat că "ei iau totuşi mai multe pedepse cu suspendare decât pedepse cu executare faţă de simplii «muritori»".
Dosare de corupţie mai vechi sau mai noi
Dar haideţi să parcurgem şi lista celor 25 de condamnări luate în calcul la realizarea Hărţii corupţiei locale şi pe care, de-a lungul timpului, "Obiectiv Vocea Brăilei" le-a prezentat în detaliu.
În martie 2012 avocata din cadrul baroului brăilean, Carmen Cornelia Burghilă, fost consilier juridic la Casa de Asigurări de Sănătate a fost condamnată la 3 ani închisoare cu suspendare pentru savârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Potrivit procurorilor anticorupţie, în cursul anului 2008, inculpata împreună cu învinuitul Jan Neagu (şi el condamnat la închisoare cu suspendare în acelaşi dosar) i-au pretins unei persoane denunţătoare suma de 20.000 euro în schimbul "intervenţiei" pe lângă funcţionari din mai multe instituţii din Constanţa pentru a urgenta aprobările în vederea deschiderii unui cabinet medical în oraşul respectiv.
Tot din Baroul brăilean face parte şi avocatul Sorin-Constantin Ispas, condamnat în martie 2013 la închisoare cu suspendare, alături de patronul unei benzinării, în celebrul dosar privind tentativa de mită la un agent vamal venit în control la staţia PECO şi unde reprezentantul Vămii descoperise o serie de nereguli urmând să suspende activitatea.
De notorietate au fost şi cazurile de poliţişti condamnaţi pentru fapte de corupţie şi ne referim aici la dosarul de mită în care au fost implicaţi şi condamnaţi definitiv la închisoare cu suspendare subinspectorul Oana Maria Ivan şi colegul ei Virgil Gabriel Cloşcă, agent şef de poliţie, pentru o şpagă de 700 de lei cerută unui şofer pentru a-l scăpa de amendă şi de reţinerea permisului, precum şi la "Comisarul şpăgii", Aurel Mihăiţă Manea, condamnat la închisoare cu executare după ce a fost acuzat că a luat şpagă de la un grup de agricultori ce doreau să scoată de sub sechestru mai multe tractoare care figurau ca fiind furate din Franţa. Tot închisoare cu executare a primit şi subcomisarul de la Urmăriri, Lilian Moise, pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că ar fi acceptat mită ca să muşamalizeze un dosar, mai precis, pentru a acoperi activitatea infracţională a unei grupări de proxeneţi ce se ocupa cu racolarea fetelor pentru practicarea prostituţiei în Spania.
De asemenea, pentru luare de mită a fost condamnat şi Drogeanu Viorel, comisar al Gărzii Financiare Brăila, instituţie desfiinţată între timp: 2 ani şi 6 luni de închisoare, plus confiscarea de la inculpat a sumei de 6.500 lei.
În urmă cu câţiva ani, două foste salariate ale unui centru local al APIA Brăila, Biţica Hagiu şi Ionica Cîrnu, au ajuns pe mâna DNA după ce s-a descoperit că încercaseră să tragă o ţeapă de circa 15.000 lei, cumulat, în bugetul de subvenţie alimentat cu fonduri europene şi de la bugetul de stat. Modul de operare în cazul celor două funcţionare, colege de birou, a fost acelaşi: au suplimentat suprafaţa de teren din cererile de subvenţie, pentru rudele lor.
Stancu şi dosarele lui
• Harta corupţiei locale nu include şi problemele cu justiţia ale fostului şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu
Monitorizarea celor de la "Alianţa pentru o Românie Curată" nu include însă cel mai răsunător scandal de corupţie din ultimii ani la Brăila: dosarul "mită la PSD" în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare. Pe scurt, dosarul în care baronul de Brăila a fost condamnat alături de cel mai bogat român, Ioan Niculae, vizează modul în care cei doi au negociat "cotizaţia" la partid a acestuia din urmă, la schimb cu numirea unor persoane în funcţii publice importante, poziţii din care să-i susţină interesele economice ale omului de afaceri.
În afară de condamnarea în dosarul "Mită la PSD", Gheorghe Bunea Stancu ar putea primi în scurt timp şi pedepse în celelalte cauze în care este inculpat. Cap de listă este dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie şi în care sunt implicate 19 persoane fizice şi juridice. Fostul şef al CJ mai este la un pas de a primi sentinţa şi în dosarul "Concivia", în care Agenţia Naţională de Integritate îl acuză de conflict de interese. Tot pe conflict de interese este cercetat şi în dosarul "Sportul", privind finanţarea unor cluburi sportive.
