„S-a auzit o bubuitură ca de petardă, apoi s-a văzut o flamă mare. Am auzit doar cum fugea cineva, n-am apucat să văd cine. E îngrozitor ce fac oamenii aceştia, mă simt ca în junglă”.
Este doar unul dintre mesajele pe care le-am găsit luni dimineaţă în căsuţa poştală a redacţiei, trimise în noaptea de duminică spre luni. O noapte de-a dreptul incendiară, în care trei module de colectare selectivă a gunoiului, abia amplasate de primărie, au fost făcute scrum, cu rea-intenţie, de persoane şi din motive încă necunoscute. Indignare, dar, mai ales, îngrijorare. Asta ne-au transmis cititorii. Căci, în opinia multora, lucrurile par scăpate de sub control. Şi pe bună dreptate, având în vedere că, în doar două săptămâni, numărul modulelor incendiate a ajuns deja la 7.
Incendierile acestea au mai scos la iveală însă şi alte revolte. Iar două dintre ele mi se par chiar întemeiate. Prima, amplasarea modulelor în parcările dintre blocuri, ceea ce pentru un oraş suferind în privinţa asta, chiar e o problemă, iar a doua, capacitatea extrem de mică de depozitare. Din mesajele cititorilor reiese că în interiorul acestor module sunt, de fapt, pubele de dimensiuni reduse, care nu fac faţă volumului mare de deşeuri pe care ar trebui să le colecteze. Explicaţia: faţă de perioada de dinainte, când erau blocul/scara şi pubela, un astfel de punct gospodăresc deserveşte acum un număr mult mai mare de imobile, aşa că multe module la ora 10.00 sunt deja supraîncărcate. Iar cetăţenii, fără altă opţiune, lasă şi ei gunoiul pe unde apucă. O soluţie ar fi golirea lor de mai multe ori pe zi, dar, ţi-ai găsit! La noi se ridică gunoiul în funcţie de cheltuielile firmelor, nu de necesităţi. N-au decât să stea modulele alea sufocate de gunoaie de jur împrejur şi să colcăie şobolanii prin ele! Am bifat o acţiune, facem colectare selectivă!
Ce mai, parcă ar fi un blestem pe oraşul acesta, care de ani de zile în loc să se civilizeze parcă se afundă şi mai mult în mizerie. Pentru că, dacă vrem să fim sinceri, recunoaştem: Brăila e un oraş... nu murdar, nu neîngrijit, ci de-a dreptul jegos. De ani de zile, chiar şi arterele principale, nu fundături din cartiere mărginaşe, sunt pur şi simplu sufocate de pubele, una mai ruptă şi mai unsuroasă ca alta, aşezate direct pe carosabil, pe trotuar sau pe rigolele năpădite la rându-le de buruieni, resturi şi excremente. Una mai zemoasă şi mai urât mirositoare ca alta, oferind o imagine dizgraţioasă de oraş de nesimţiţi şi puturoşi, de oraş îmbâcsit, prăfuit şi slinos. Mă aşteptam ca modulele acestea să rezolve, în sfârşit, problema. Din păcate însă, cu brăilenii e greu să urneşti ceva din loc. Iar când spun brăileni, mă refer la noi toţi.
Căci da, sunt vinovaţi şi primarul şi RER-ul, şi ECO, şi Braicata. Dar, să fie clar, stimaţi concetăţeni, Brăila e atât de murdară nu doar din cauza lor! Da, putem critica administraţia şi firmele că stau tomberoanele cu zilele negolite, iar când se golesc, în urma lor rămâne dâră, că nu avem şi noi utilaje moderne, care să asigure o curăţenie generală la standarde ridicate, că nu sunt coşuri stradale, că măturătorii mai mult plimbă gunoiul decât să-l adune, ziua în amiaza mare, de te încarcă de praf din cap până în picioare. Că nu se spală străzile, că nu se adună frunzele, că se platează flori doar în câteva locuri, în rest... Dumnezeu cu mila. De multe putem să-i acuzăm! Dar pentru ambalajele aruncate la întâmplare, pentru cotoarele, dozele de bere sau de cola, pentru cojile de seminţe, rahaţii de câinii, gumele de mestecat, flegmele de pe trotuare ori haldele de gunoi de pe la colţuri pe cine dăm vina?! Pentru mizeria din jurul blocurilor, pentru chiştoacele şi toate resturile de... nici nu-ţi trece prin cap aruncate direct din balcon, pentru toate spaţiile neîngrijite, maidanele pline de bălării de sub ferestre pe cine să acuzăm? Sincer, arătând cu degetul numai la alţii, am mari dubii că Brăila va putea fi scoasă vreodată cu adevărat din mizerie... la propriu şi la figurat.
Luaţi oraşul la pas pe trotuare! Abia aşa o să-i vedeţi adevărata faţă şi o să vă convingeţi câtă nevoie are nu de o mână, ci de zeci de mâini de gospodari.
