Zona în care este situată Brăila? O zonă unică din ţară, unde cele mai importante forme de relief îşi dau întâlnire: Dunărea, munţii şi delta. Brăila? Municipiul cu cea mai mare suprafaţă definită ca zonă de protecţie în ceea ce priveşte centrul istoric. Religie? Avem o serie întreagă de comunităţi religioase, comunităţi care au trăit dintotdeauna în linişte şi pace. Acestea sunt atuurile Brăilei în faţa celorlalte oraşe aspirante la titlul de capitală culturală europeană în 2021, identificate de voluntarii implicaţi în acest proiect.
Primarul municipiului, Aurel Simionescu, a comentat pe larg pentru cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" subiectul participării Brăilei în cursa pentru capitală culturală europeană. Acesta este de părere că oraşul nostru are mari şanse să intre pe lista finală a concursului, identificând mai multe puncte forte în faţa celorlalte 11 municipii candidate. Din punctul de vedere al edilului, Brăila ar trebui să fie "uşor de găsit, greu de uitat", până în 2021, citându-i pe voluntarii care au propus acest slogan. "Discuţiile pe care le avem noi sunt pentru Brăila, nu ale primarului Simionescu sau ale altcuiva. Proiectele sunt ale Brăilei. La anul, vor avea loc alegeri. Nu ştiu cum va fi Consiliul Local, Consiliul Judeţean, ori cine va fi primar. Însă, indiferent cine va veni la cârma oraşului sau a judeţului, proiectele trebuie să continue chiar şi dincolo de anul 2021", a ţinut să sublinieze Simionescu.
Sibiul, o lecţie pe care brăilenii de-abia acum o învaţă
Pentru că Sibiul a fost ales în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, multe dintre oraşele româneşti care râvnesc la acest titlu în 2021 au mers sau vor merge la echipa sibiană care s-a ocupat de proiect, pentru a lua notiţe. Într-o astfel de vizită la Sibiu a fost şi echipa de proiect de la Brăila, formată din voluntarii: Constantin Teodorescu, Cristian Nicolae, Dan Buteică, Lucian Sabados, Dragoş Neagu, Mircea Ciucaşu, Camelia Guşatu, dar şi edilul Aurel Simionescu. "În legătură cu discuţia de la Sibiu, noi am dorit să avem această întâlnire cu domnul Constantin Chiriac, care a fost managerul proiectului pentru capitală culturală Sibiu. Este un om deosebit, de o valoare şi prestanţă deosebită. I-am prezentat o listă de întrebări şi subiecte pe care să le discutăm pentru ca proiectul pe care îl facem noi să absoarbă din experienţa pe care a avut-o dumnealui. Întrebările noastre au fost despre modul în care se realizează bugetul, care ar fi ponderea acţiunilor pe care o să le avem, dacă partea aceasta de ecumenism religios poate fi apăsată mai mult sau mai puţin, pentru că noi avem o anumită structură care ne poate avantaja în momentul acesta. Am stat aproape trei ore, am primit răspunsuri interesante, unele la care ne aşteptam, altele care nu le gândeam în formatul acesta neapărat. Dumnealui ne-a spus încă o dată că important este ca acţiunile pe care le gândim în proiectul acesta 2021, dincolo de faptul că trebuie să fie asumat de comunitate, lucrul cel mai important, trebuie să fie nişte lucruri deosebite. Nu ne gândim neapărat că o să facem un concert cu un anumit gen de muzică. Trebuie să aibă o dimensiune europeană, iar acest lucru nu înseamnă neapărat că la acest concert participă 30 de solişti din 30 de ţări din Europa. Nu. Ci mesajul pe care îl transmitem", ne-a spus primarul Brăilei.
O altă lecţie "predată" de sibieni brăilenilor este faptul că un proiect, indiferent cât de bun pare şi cât de frumos este pe hârtie, poate pierde în faţa altuia mai puţin valoros, dacă cei care-l prezintă nu cred cu adevărat şi nu-şi pun toată pasiunea în el. "Şi acum există o anumită doză de neîncredere să spunem aşa în rândul cetăţenilor, dar până nu te apuci să faci ceva concret, e greu să spui că nu ai şanse să câştigi titlul de capitală culturală. Dacă de teama că nu vom câştiga nu ne vom implica, nu vom realiza nimic. Eu cred că această participare dă deja o anumită identitate şi o anumită imagine oraşului. Eu sper ca cetăţenii noştri, brăilenii, să fie din ce în ce mai implicaţi. Să ştiţi că cercul s-a lărgit chiar bine de la un grup de entuziaşti, lucrurile s-au extins ca număr de oameni implicaţi, ca gândire de evenimente", a spus edilul Brăilei. "Ceea ce a contat cel mai tare a fost acel zvâc, de a convinge oamenii despre importanţa, susţinerea şi realitatea proiectului. Dacă vii cu nişte proiecte «science-fiction», ele poate par frumoase, dar dacă nu le poţi realiza, degeaba. Domnul Teodorescu chiar a venit cu o întrebare în sensul ăsta, a zis aşa «Evoluţia tehnicii este una extremă, nu putem şti acum care vor fi mijloacele tehnice ale anului 2021. Putem să ne imaginăm şi ceva care acum pare science-fiction, dar atunci poate să fie realizabil?». Răspunsul a fost că da, dar trebuie să fie ceva care să aibă totuşi o bază", a continuat edilul ideea.
Dunărea, centrul istoric şi religia - aşii din mâneca Brăilei
Echipa proiectului "Brăila Capitală Culturală Europeană 2021" a identificat trei atuuri importante pe care urmează să le dezvolte. Dunărea, zona centrului istoric şi multitudinea comunităţilor etnice şi religioase care locuiesc de secole în municipiu, sunt aşii pe care Brăila îi scoate din mânecă în faţa celorlalte oraşe candidate la acest titlu. "Avem Dunărea şi Delta dintotdeauna. Dunărea este un element de legătură, folosim Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltarea Dunării. Trebuie să intervenim în strategia asta şi să ne facem proiect care să vizeze Dunărea şi cooperarea de-a lungul ei. Am fost şi la Călăraşi, şi la Giurgiu, Tulcea, iar autorităţile au fost încântate să ne ajute. Legat de centrul istoric, de partea de arhitectură, suntem municipiul cu cea mai mare suprafaţă definită ca zonă de protecţie în ceea ce priveşte centrul istoric. Este un proiect care se va derula în 2021. Noi vorbim acum de o formă de suport. Festivalul «Hariclea Darclee», «George Grigoriu», Muzeul de Etnografie şi altele dovedesc că nu ne-am născut acum. Avem lucrurile astea de 10 - 15 ani. Strategia pe care o avem, pentru că este important ce faci până atunci, dar e important şi ce faci după aceea, este să creăm în 2015 ceva ce va trebui să fie valabil de exemplu şi în 2025", este de părere Aurel Simionescu.
Oraşul partener în 2021 va fi unul din Grecia. Acest aspect este unul extrem de avantajos pentru Brăila, după cum susţine primarul, care ne-a şi povestit o "păţanie" din timpul unei călătorii. Cu ceva timp în urmă, acesta a plecat în Grecia şi s-a cazat la o pensiune tradiţională, ridicată din "bani brăileni". "Casa în care ne-am cazat era construită de un negustor venit la Brăila pentru a face bani din comerţ. După ce a strâns o sumă frumuşică, s-a întors în Grecia. Nepoţii negustorului sunt cei care se ocupă acum de pensiune", ne-a relatat Simionescu. "Indiferent care va fi acel oraş din Grecia care va fi partener, relaţia România - Grecia este una cu rădăcini vechi în timp, iar relaţia Brăila - Grecia este una extrem de importantă", a adăugat sursa citată.
Cazare pe Dunăre, ciorbă de peşte şi meciuri văzute la terase în aer liber
Trio-ul Piaţa Traian - Piaţa Poligon - Grădina Publică, dar şi strada Împăratul Traian, care face legătura între Dunăre şi centrul istoric, sunt incluse în proiecte ce se doresc a fi "magnet" de turişti români şi străini. Vase de croazieră staţionate pe faleză, clădiri vechi renovate a căror arhitectură impresionantă a fost păstrată, statui ale unor mari personalităţi amplasate în zona istorică, terase unde oamenii îşi pot trage suflul, pot mânca ciorbă de peşte sau pot chiar privi un meci de fotbal în aer liber - este tabloul Brăilei 2021.
"Noi vom începe, anul acesta, să reabilităm grădiniţa care se află în Piaţa Poligon. Şi atunci, împreună cu proiectul pe care îl avem pentru statui în zona respectivă, în Piaţa Poligon, zona aceea noi am vrea să devină un fel de Agora ( piaţă publică în oraşele Greciei antice unde se aflau principalele instituţii şi unde se ţineau adunările publice - n.r.), o chestiune din aceasta unde am Casa Goangă, Casa Muzicii, Biblioteca Judeţeană, Hotelul Traian şi o terasă. Avem o structură în care avem şi parte de construcţie veche reabilitată, şi cultură, muzică, bibliotecă, şi partea de hrană, şi cazare. De asemenea, dorim să reabilităm Fântâniţa din Piaţa Traian. Acolo avem şi Ceasul, şi statuia lui Traian, poate reuşim la anul să aducem piaţa la formatul ei iniţial, iar monumentele vor căpăta o altă amplitudine. În rondoul pieţei ne rămâne fosta Casă a Sindicatelor, să vedem ce facem cu ea, pe partea cealaltă ne rămâne fosta Bancă Agricolă şi clădirea unde au fost Finanţele. Acest spaţiu ar trebui să fie iar unul special, pentru ceea ce înseamnă centru istoric, clădiri, cu traseu până la Grădina Publică", sunt doar câteva din planurile autorităţilor pentru cetăţeni, dar şi pentru "Brăila Capitală Culturală 2021".
Traseul turistic în viziunea lui Simionescu va începe de pe faleză, unde vor poposi vase cu turişti. Aceştia vor urca pe strada Împăratul Traian, vor ajunge în Piaţa Traian, Piaţa Poligon, iar punctul final al vizitei va fi Grădina Publică, unde se vor opri la terase. "Avem terase acolo, unde pot mânca. Oamenii se întreabă «De ce să mă opresc la Brăila?». Atunci trebuie să pui în valoare locurile care merită vizitate, să le dai motive să se oprească la Brăila. Apoi, se duce vorba despre municipiul nostru. Începutul e mai greu. Am înţeles că au găsit o formă de mers pe Dunăre, cu vas de croazieră, de la Chilia până la Porţile de Fier. Este şi acesta un element de noutate. Se vor găsi turişti. Ne gândim şi la meniuri specifice, care să cuprindă spre exemplu ciorbă de peşte, peşte prăjit, saramură etc. Putem lua vin de la Măcin, de ce să-l aduc din altă zonă a ţării? Îi arăţi omului şi munţii «Uite, vinul ăsta provine de la Măcin, ăia sunt munţii». Oamenii merg de obicei într-o zonă a ţării din două motive: pentru natură şi pentru mâncăruri şi manifestări tradiţionale. Poţi duce străinii şi la o livadă, să-şi culeagă fructele direct din pomii fructiferi", cam aşa va fi atmosfera în municipiu în anul 2021, potrivit primarului Simionescu.
În concluzie, analizând proiectele propuse, ele sunt realizabile, dar este nevoie de voinţă politică pe de o parte şi, pe de altă parte, de implicare activă, asta însemnând, deopotrivă, presiune, dar şi sprijin din partea societăţii civile şi a brăilenilor, în general.
