* mai multe bancnote false au fost depistate în ultima perioadă în Brăila * în două cazuri, falsurile au fost plasate în două benzinării din municipiu, fiind depistate abia după ce salariaţii acestora au adus încasările la bănci * falsificatorii lucrează atât de bine încât bancnotele contrafăcute sunt aproape imposibil de identificat de către persoanele neavizate * ofiţerii de la Crimă Organizată au făcut un experiment, plasând în mod controlat câteva dintre bancnotele false de 100 de lei depistate în Brăila * s-au convins astfel că acestea sunt atât de bine realizate încât doar aparatura ultraperformantă a băncilor le poate depista
Brăila este "bombardată" de două luni cu bancnote false de 100 de lei, iar situaţia este atât de gravă, încât Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Galaţi a preferat, până acum, să desfăşoare ancheta în cel mai desăvârşit secret. Vorbim despre bancnote realizate dintr-un material plastic asemănător polimerului folosit la fabricarea tuturor bancnotelor româneşti, nu desprecontrafaceri grosolane pe hârtie de xerox. Falsificatorii nu s-au uitat la bani şi s-au dotat cu imprimante de mii de euro, vopseluri şi alte substanţe chimice performante, aşa încât nu se poate şti, în acest moment, câte falsuri sunt în circulaţie.
Primul semnal l-a dat Banca Transilvania - Sucursala Brăila, după depunerile în numerar făcute de SC "Comision Trade". Angajatul societăţii a depus o sumă importantă de bani la bancă, reprezentând încasările de week-end şi a avut cea mai mare surpriză din viaţa lui când i s-a adus la cunoştinţă că una dintre bancnotele de 100 de lei era falsă. Trebuie precizat faptul că de-abia la al treilea control în cadrul băncii bancnota cu pricina a trezit suspiciuni şi a fost reverificată, înainte de a se concluziona că este într-adevăr contrafăcută. Imediat, conducerea BT a anunţat Poliţia, iar cazul a fost preluat de Biroul CCO Brăila, sub coordonarea Brigăzii CCO Galaţi.
Elemente secrete de siguranţă
Iată ce a declarat Florin Constantin, directorul BT - Sucursala Brăila, în exclusivitate pentru "Obiectiv": "Pe lângă faptul că primesc pliante speciale cu elementele de siguranţă ale bancnotelor, angajaţii din sistemul bancar beneficiază şi de un instructaj, să-i spunem aşa, din partea poliţiei, pe tema elementelor secrete de securitate. Cât priveşte bancnota depistată de noi, cu ocazia depunerilor făcute de angajatul societăţii Comision Trade, vă pot spune că, într-adevăr, este vorba despre un fals extrem de bine realizat, aproape imposibil de depistat cu ochiul liber. Poliţiştii se străduiesc acum să ajungă la sursă, mai ales că nu e un caz singular. Noi avem obligaţia de a anunţa imediat poliţia în astfel de situaţii şi aşa am procedat şi atunci. Cei de la Comision, vă daţi seama, nu au nicio vină. Oricui i se putea întâmpla".
In ceea ce îl priveşte pe Florin Cârligea, patronul firmei "Comision Trade", acesta ne-a explicat că nu era în Brăila în momentul depistării falsului la bancă. "Mi-au comunicat telefonic angajaţii despre ce este vorba, în rest a fost treaba poliţiei", a declarat Cârligea.
Daniela Bulgaru, purtătorul de cuvânt al societăţii, ne-a precizat însă, că societatea nu s-a mai confruntat niciodată cu o asemenea situaţie: "Ca de obicei, unul dintre responsabili a mers la bancă şi a depus încasările din week-end, bani adunaţi din toate staţiile noastre din Brăila. Casiera a verificat întreaga sumă şi, la un moment dat, a spus că una dintre bancnotele de 100 de lei nu este în regulă. Aparatul lor profesional de verificare care, ca o paranteză, valorează cât un autoturism, sesizase o neconcordanţă. Bancnota a mai fost verificată o dată, cu testerul UV , şi aşa au avut confirmarea. Din câte am înţeles, era ceva legat de serie. In rest, chiar şi angajaţii băncii au remarcat cât de bine era realizată, pe suport de polimer, fără nicio diferenţă vizibilă faţă de bancnotele originale. Angajaţii noştri au colaborat îndeaproape cu poliţiştii, le-au pus la dispoziţie toate înregistrările video, s-au dat declaraţii şi pentru noi cazul s-a încheiat".
Caută acul în carul cu fân
SC "Comision Trade" Brăila are, pe raza judeţului nostru, şapte staţii PECO, aşa că este aproape imposibil de stabilit la care dintre ele s-a strecurat falsul. Ofiţerii de la Crimă Organizată au solicitat înregistrările video de la toate punctele de distribuţie a combustibililor, în speranţa că vor da de urma plasatorului. Evident,rezultatul a fost negativ, deşi au petrecut sute de ore în faţa monitoarelor, "contabilizând" miile de autovehicule venite la alimentare. Surse din rândul anchetatorilor au precizat că acesta a fost doar începutul, alte bancnote false, de aceeaşi calitate înaltă, apărând ulterior, toate, fără excepţie, fiind depistate doar la controlul din bănci.
Altă benzinărie, alt fals aproape perfect şi un angajat penalizat pe nedrept
La scurt timp după incidentul de la BT, o altă benzinărie (situată pe {oseaua de Centură) s-a trezit "depozitara" unei bancnote false şi tot în cadrul unei instituţii bancare a fost descoperită. Poliţia a fost din nou sesizată, bancnota a fost cercetată cu atenţie şi s-a concluzionat că este din acelaşi "lot" performant, ca şi cea găsită la Banca Transilvania. De această dată însă, casierul benzinăriei a fost penalizat de angajator, pentru că a primit falsul, deşi nu era dotat cu aparatura de depistare şi nimeni nu-i făcuse vreodată vreun instructaj pe această temă. Prin urmare, omul a preferat după aceea "să sufle şi-n iaurt", cum se spune, refuzând toate bancnotele de valoare mare, din partea clienţilor. S-au creat situaţii penibile şi într-un caz, clientul a cerut ajutorul unui responsabil de bancă, pentru că i-a fost refuzată bancnota cu care dorea să plătească. Angajatul bancar a vorbit la telefon cu casierul păţit, i-a făcut chiar un scurt instructaj pe tema elementelor de siguranţă ale bancnotei pe care o refuzase şi, cu chiu, cu vai, a acceptat-o la plată, spre uşurarea clientului ghinionist.
Experimentul "Caragiale"
Poliţiştii brăileni au apelat la o metodă inedită de verificare a bancnotelor depistate. Au colindat oraşul în lung şi-n lat, cu cel puţin o hârtie contrafăcută, şi au reuşit să o plaseze peste tot, fără probleme. Evident, odată experimentul încheiat, au recuperat bancnota şi le-au atras atenţia vânzătorilor că puteau fi păcăliţi "pe bune". De aici şi întrebarea, rămasă deocamdată fără răspuns: oare câte hârtii fără valoare sunt acum pe piaţa brăileană? Cum micii comercianţi (şi nu numai!) practică la greu vânzarea fără să elibereze bonuri fiscale şi nu au niciun interes să facă depuneri bancare, falsurile se întorc iar şi iar în circuit, putând să se plimbe astfel mai multe luni fără nicio problemă. Chiar şi după destructurarea unei reţele de falsificatori, bancnotele contrafăcute pot rămâne în piaţă încă două luni, potrivit statisticilor. in cazul de faţă nu se ştie nici măcar dacă plasatorii sunt din Brăila sau din altă parte, dar după evenimentele similare din ţară, e foarte posibil să provină din zona de est a României.
Dosarul bancnotelor false este încă în faza de început, aşa cum ne-a informat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, comisar Cristina Tatulici: "In acest caz, cercetările efectuate de către poliţiştii Serviciului CCO Brăila sunt în curs de desfăşurare, sub directa coordonare a şefului Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Galaţi".
Euro buni de aruncat la gunoi
In ţară circulă de multă vreme bancnote false de 10, 50 sau 100 de lei, dar zona noastră a fost ocolită până acum. Am avut doar o reţea de plasatori de valută falsă, anihilată, anul acesta, de ofiţerii Brigăzii CCO Galaţi, sub coordonarea DIICOT. Falsificatorii aruncaseră pe piaţă mii de euro contrafăcuţi, înainte de a fi depistaţi. La data de 20 mai a.c., poliţiştii şi procurorii au percheziţionat şapte locuinţe din Brăila şi Galaţi, precum şi sediile mai multor societăţi comerciale.
Anchetatorii au ridicat 1.600 de euro, în bancnote de 50 şi 100 de euro, toate false. Cercetările au stabilit că în perioada septembrie 2013 - mai 2014, grupul infracţional brăileano-gălăţean, format din patru bărbaţi, a tranzacţionat autoturisme second-hand cu bancnotele false aduse din Grecia. Falsificatorii îşi aşteaptă acum condamnarea, din spatele gratiilor.
De precizat că anul trecut, pe piaţa românească au fost descoperite 1.184 bancnote false, potrivit unui raport BNR. Dintre acestea, 840 imitau bancnotele de 100 lei, 172 erau falsuri ale bancnotei de 50 lei şi 132 ale celei de 200 lei.
Elementele de siguranţă ale bancnotei de 100 de lei
Bancnota de 100 de lei este preferata falsificatorilor, iar contrafacerile pe polimer îngreunează lucrurile. De aceea este bine să cunoaşteţi principalele elemente de siguranţă.
Avers
1. Fereastra transparentă: sub forma unor măşti de teatru; conţine valoarea nominală ambutisată şi un element auriu supraimprimat sub formă de panglică.
Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi sigla BNR. Filigranul devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
2. Element auriu supraimprimat: o panglică în fereastra transparentă.
3. Imprimare în relief: unele elemente de design de pe ambele feţe sunt imprimate în relief.
4. Microperforaţii: în zona elementului floral de pe avers este înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
5. Cerneala care îşi schimbă culoarea: elementele astfel imprimate îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită bancnota.
6. Firul de siguranţă magnetic devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
7. Microtext: zona imprimată cu caractere foarte mici, de sub 1 mm înălţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe. Conţine textul "BNR" urmat de valoarea nominală.
Revers
1. Fluorescenţa în lumina UV: zone imprimate cu cerneală
fluorescentă, care devine vizibilă numai în lumina ultravioletă.
Conţine valoarea nominală şi seria bancnotei (unică, formată din trei cifre, o literă şi un numar de şapte cifre). Seria verticală din stânga, imprimată cu cerneală neagră, va apărea verde în lumina UV, în timp ce seria orizontală din dreapta, imprimată în cerneală roşie, va apărea portocalie.
2. Imaginea latentă, constituită din iniţialele "BNR", nu este percepută la examinarea directă, dar devine vizibilă când bancnota este privită razant (pe revers, pe uşile Teatrului National).
3. Element de suprapunere avers/ revers: o floare stilizată (violeta). Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design imprimate fie pe avers, fie pe revers, astfel încât, atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului, elementul se vede în întregime.
4. Banda iridescentă: banda verticală de culoare transparent-aurie pe care este înscrisă valoarea nominală.
5. Microtext: zona imprimată cu caractere foarte mici, de sub 1 mm înalţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe. Conţine textul "BNR".
