Din când în când, un cuc mecanic, bâlbâit şi confuz, ca proaspăt trezit dintr-o beţie cruntă, iese din gura unei "notabilităţi locale" şi, ridicând o aripioară în aer - în semn de "i-auzi aici, cumetre!" -, scuipă în atmosferă câte o enormitate inginerească. După ce am făcut cu toţii bungee-jumping de pe podul pe care preşedintele CJ l-a ridicat cu puterea muşchiuleţilor lui lucraţi la maşina de tocat licitaţii publice, după ce, euforici până la indigestie, am ridicat zmeie pe aeroportul construit prin graţia aceluiaşi preşedinte CJ, autorităţile locale au mai venit cu un nou proiect (made in PMB), menit a ne cinsti ca la carte. Cică vor să facă un Aqualand. Bravos, domnii mei! Vă aplaud şi cu palmele şi cu tălpile! Numai că, înainte de-a ne holba vrăjiţi în zare, imaginându-ne toboganele cu apă spumoasă şi domnişoarele în bikini ţopăind pe ritmuri de house ţărănesc, se cere a fi punctat din start un detaliu de "ţinută" administrativă, caracteristic actualei orânduiri locale: cum simt că treaba începe să pută, Primăria şi CJ-ul, crezând probabil că au de-a face cu un electorat imbecil, îşi încordează neuronii şi, mergând pe principiul "dă-le, bă, iluzii făcute la Progresu'!", proiectează rapid câte o construcţie care să ne tranchilizeze, lăsându-ne impresia că, de fapt, nu trăim într-un oraş înapoiat, ci că suntem locuitorii unei metropole de secol XXII. Oricum, ard de nerăbdare să văd cum cei peste 11.000 de şomeri, cât numără Brăila, vor face trenuleţul fericirii pe toboganele Aqualand-ului, purtând şepcuţe roşii imprimate cu sigla PMB, cum toţi muritorii de foame ai oraşului îşi vor da cu sare pe unghii şi apoi le vor roade cu poftă, mulţumindu-i în gând tovarăşului primar Simionescu că este eficient ca un pansament gastric, în timp ce vor pluti cu toţii în bărcuţe de plastic multicolore prin tunelele cu apă ale Aqualand-ului. În fine, cum toţi bolnavii ce-şi aşteaptă prohodul în saloanele infecte, cu aer de carceră medievală, ale spitalelor brăilene, vor face pluta, veseli şi încrezători în viitor, în bazinele Aqualand-ului. Una peste alta, dacă vom avea norocul ca şi în 2012 oraşul să fie la cheremul aceloraşi minţi luminate cu băţul de chibrit, va trebui să ne cumpărăm din timp costume de astronauţi şi propulsoare portabile, căci, la cum evoluează Brăila în materie de proiecte ambiţioase, n-ar trebui să ne mire dacă edilii noştri vor ridica urbea la statut de sistem planetar. Evident, pe bani europeni. De fapt, ca să n-o mai lungesc inutil, ştiţi ce este Brăila lui Stancu şi a lui Simionescu? E copia identică a interiorului lor: un loc pustiu în care NIMICUL e singurul eveniment posibil.
