În altă ordine de idei, în administraţia publică sunt şi persoane aflate la polul opus, bogate. Este vorba despre Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ şi Florin Cârligea, unul dintre subprefecţii judeţului. Ai zice că aceşti oameni care stau pe grămezi de bani şi au la case de-ar putea să le dea gratis câte una şi lui Necula sau Pătraşcu, au vrut să ajungă în funcţii publice doar de dragul de a fi în slujba contribuabilului sau pentru că dă bine la CV. Aiurea! Când am aflat cam câte milioane de euro "licitaţi" de CJ şi-au făcut drum prin conturile "Concivia", unde preşedintele CJ are interese... Când am aflat că Florin Cârligea, ca subprefect, răspunde de direcţiile deconcentrate şi e atât de grijuliu cu ele încât alimentarea cu benzină şi motorină se face de la firma "Comision Trade", mi-am dat seama că nu e mare diferenţă între săracii şi bogaţii din administraţie. Primii n-au şi vor să aibă, ceilalţi au, dar vor să aibă şi mai mult. Este, totuşi, o diferenţă! Gheorghe Bunea Stancu lasă ceva în urmă: Şcoala de arte "Vespasian Lungu", câteva festivaluri de notorietate, "construite" în mandatul său, patinoarul, sala de bowling, staţia SMURD şi-or mai fi şi altele notabile. Totuşi, este prea puţin în comparaţie cu marea de promisiuni în care ne-a scăldat preşedintele CJ de aproape 6 ani, de când se află în fruntea judeţului. De pildă, n-am mai auzit nimic de Centrul de Imagistică, dotat la standarde înalte, pentru care licitaţia este încheiată de ceva vreme. În ceea ce-l priveşte pe Cârligea, din punctul meu de vedere prestaţia sa în interesul comunităţii este sub nivelul tandemului Necula - Pătraşcu. Chiar aş fi curioasă ce face el toată ziulica la Prefectură, asta în cazul în care vine conştiincios la treabă, că într-o vreme era mai mult pe "teren".
În concluzie, grosimea obrazului n-are nicio legătură cu subţirimea pungii. Deopotrivă, bogaţi sau săraci se comportă la fel în faţa mierii. Şi, totuşi, există şi-o culme a acestei nesimţiri: atunci când aceiaşi oameni au tupeul să ne mai ceară votul o dată. Şi-ncă o dată... şi-ncă o dată...
Citeşte blogul Monicăi PARASCHIV