S-au întâlnit pentru a "n"-a oară, dar a rămas ca şi până acum. Ca-n tren. S-a întâmplat, marţi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă, începând cu orele 10.00, când finanţatorul, recte Consiliul Judeţean, a luat act de stadiul şi situaţia plăţilor pentru lucrările de la unitatea medicală, mai ales că se apropie vertiginos datele scadenţelor: 24 august şi 15 noiembrie. Discuţia s-a purtat între reprezentanţii Economicului, Juridicului şi Tehnicului din CJ, în prezenţa preşedintelui interimar Viorel Mortu, echipa de management a SJU şi titularii firmelor care au făcut investiţii la Judeţean, per total de 6 milioane de euro. Acum, aceştia fie nu reuşesc să dea gata lucrările, fie mai vor bani neprevăzuţi în proiectul iniţial, fie au făcut lucrări pentru care n-au "bun de plată".
S-a vorbit despre investiţiile de anvergură declanşate în şi în jurul spitalului - Blocul Operator, Secţia Cardiologie - Pediatrie, Secţia Anestezie - Terapie Intensivă (ATI), Secţia Radiologie - Oncologie cu accelerator de particule. Niciuna dintre acestea, demarate de nimeni altul decât fostul preşedinte CJ Gheorghe Bunea Stancu - acum deţinut pentru fapte de corupţie în Penitenciarul Focşani -, nu are şanse, potrivit interlocutorilor contactaţi de noi, să fie "la cheie" în termenul prevăzut în proiectele iniţiale. Motivele?! Sunt diverse şi din ce în ce mai nuanţate.
"Problemele sunt aceleaşi, ba mai acute. Niciuna dintre investiţii nu va fi gata în termen. A fost o discuţie pe situaţia lucrărilor, nu s-a discutat punctual despre bani, însă atât noi, Spitalul Judeţean, cât şi Consiliul Judeţean, am recepţionat punctele de vedere formulate de către firmele constructoare Carroponte Galaţi, Vamed Austria şi Confort 2000 Brăila. Nu există soluţii imediate de rezolvare a acestor proiecte în termenii iniţiali", ne-a declarat dr. Mihail Iugulescu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Vamed: "Clădirea spitalului are zidul strâmb"
De fapt, toate proiectele din Judeţean, începute pe vremea când Stancu era şeful CJ, au fost scrise de către reprezentanţii firmei Asix Design Bucureşti, o companie de profil din capitală, care, după spusele şefului actual al CJ, Viorel Mortu, pare să fi desenat clădirile "dintr-un birou". Argumentele: clădirile noi par să fie aruncate în jurul spitalului - mamă, fără o gândire vizionară a unui circuit logic, care să asigure maximă funcţionalitate. Toate clădirile noi trebuie conectate la clădirea centrală, or pentru asta e nevoie de străpungeri în zidurile de rezistenţă, paravane perete între secţiile existente şi cele noi, chestiuni de logică într-un sistem cu o asemenea destinaţie: sănătatea. Numai în cazul contractului cu Vamed, pentru Cardiologie- Pediatrie, s-au făcut 20 de modificări de la proiectul iniţial, astfel încât acum se poate vorbi despre un alt proiect.
"S-au reluat aceleaşi vechi probleme, ba chiar au apărut altele, neînţelegeri, mofturi care tulbură ritmul de lucru prognozat. Cardiologia- Pediatria nu va fi dată în folosinţă, Vamed refuză să facă străpungerile pe cele trei nivele pentru conectarea la clădirea mare, ba chiar au făcut ei o expertiză şi ne-au spus că au ajuns la concluzia că betonul prezintă devieri, clădirea spitalului are zidul strâmb şi nu prezintă siguranţă pentru străpungere. Din acest motiv, chiar dacă ne mai costă, vom face şi noi o expertiză să vedem dacă-i aşa. Cei de la Vamed vor să facă tot ei consolidarea şi străpungerile, dar mai cer 100.000 euro pentru acestea. Noi vom face expertiza, dar nu-i obligatoriu să facem consolidările şi străpungerile cu ei. Totul a fost un hei-rup, într-o ambiţie, banii au curs cu voioşie. Acum, constructorii au un tip de post-sevraj şi nu înţeleg că nu se mai poate ca înainte", a declarat Viorel Mortu, preşedintele interimar al CJ Brăila.
Vamed Austria construieşte, prin subcontractorul Carroponte Galaţi, Secţia Cardiologie - Pediatrie. Clădirea este gata în proporţie de 90 la sută, dar dacă nu e legată de Ambulator, Morgă şi UPU, se poate spune că e inutilă. În timpul discuţiilor de marţi, Viorel Mortu s-a arătat ferm cu multinaţionala Vamed: "Le-am spus că reziliem contractul şi o luăm de la capăt, că intrăm în garanţia de bună execuţie, dar ei...sunt destul de buni psihologi şi n-au amintit decât de situaţia care ar putea să ducă la nesiguranţă în cazul lucrărilor următoare".
Viorel Mortu: "Vom umbla la garanţiile de bună execuţie"
În acelaşi context, s-a vorbit despre posibilitatea "spargerii" conturilor cu garanţiile de bună execuţie. În cazul Vamed, suma iniţială se ridica la un milion de lei. În contextul în care contractul din 28 decembrie 2011, încheiat de Stancu şi directorul economic de atunci, Alina Rusu, a suferit acte adiţionale "fără număr" - noi ştim de două semnate de Stancu şi alte două semnate de succesorii acestuia, unul de Ovidiu Nechita, altul de Viorel Mortu -, este greu de înţeles cum a fluctuat valoarea garanţiei depuse iniţial de către constructor, pentru a-şi arăta bonitatea financiară care să garanteze finalizarea lucrărilor. Potrivit actului adiţional nr. 3/2014, la contractul de lucrări, act semnat din partea CJ de Viorel Mortu, "se prelungeşte (n.r. - la 30.01.2015) durata de execuţie a contractului cu 146 de zile calendaristice (...), iar executantul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în cuantum de 10% din valoarea fără TVA a contractului, respectiv suma de 978.163,38 lei. Garanţia de bună execuţie are valabilitate până la data de 14.05.2016". În fapt, din actul adiţional mai sus citat nu se înţelege dacă această garanţie s-a constituit la data semnării contractului, în 2011, ori a fost constituită la momentul semnării actului adiţional. "Exista, exista garanţia de bună execuţie!", ne-a asigurat Viorel Mortu.
La rându-i, Carroponte Galaţi face Blocul Operator. În acest caz, nu-i gata decât o etapă. Deadline-ul e 15 noiembrie, dar Carroponte cere un "rest" de bani de 2 milioane de lei pentru lucrări efectuate şi neachitate. "Le vom da aceşti bani, numai să vedem Blocul Operator gata. Acesta este în clădirea spitalului, dar nu avem speranţe că se va finaliza în termenul stabilit. Regret că aceştia constructori nu înţeleg că nu se poate lucra ignorând etapele contractuale, legile", a adăugat Viorel Mortu.
Managerul spitalului, dr. Iugulescu, era ceva mai optimist în privinţa Blocului Operator, însă nici domnia sa nu putea băga mâna în foc în privinţa respectării termenului de finalizare. Asta, deşi, în urmă cu o lună, pe când Blocul Operator era "la roşu" cap-coadă, reporterii noştri primeau asigurări ferme că totul va fi în regulă în contractul cu firma Carroponte Galaţi: "Sigur vom încheia lucrările în termen, nu există niciun dubiu. Vom ridica un zid provizoriu între etape, să nu fie afectate secţiile vecine şi vom lucra", ne-a declarat Marius Petcu, managerul Carroponte Galaţi.
De fapt, de circa o lună, angajaţii de la Carroponte - ne-a spus tot Viorel Mortu -, n-au mai lucrat la Blocul Operator, în aşteptarea banilor pentru lucrările neprevăzute - 2 milioane de lei. "Au stat pentru că n-au primit banii. Nici n-au spus! Nu-i înţeleg, sunt de-a dreptul mâhnit...Le-am spus şi lor, şi celor de la Vamed, chiar i-am ameninţat cu rezilierea contractelor", a mai adăugat şeful CJ.
Radioterapia: Geamuri strâmbe şi lucrări refuzate la plată
La ATI şi Radioterapie - Oncologie (cu acceleratorul de particule destinat tratării bolnavilor de cancer) situaţia pare să fie şi mai şi. Diriginţii de şantier şi inspectorii tehnici au constatat că geamurile sunt strâmbe, "termopanul nu este conform cu acela precizat în proiect. A venit inginerul lor şi ne-a spus că nu s-au plătit aceste lucrări. Lucrări de 800 de milioane de lei vechi. Nici nu se pot face plăţile. Eu sunt supărat pentru că nu reuşesc să-i pun deloc în mişcare, mă refer la constructori. A fost un hei-rup făcut la întâmplare din start", a mai declarat Viorel Mortu.
În cazul Radioterapiei, situaţia este destul de încordată, tocmai fiindcă s-au efectuat, spun oficialii, "lucrări neconforme", care au fost şi vor fi refuzate la plată în lipsa iniţiativei ferme a constructorului de a regla lucrurile. "Nu se preconizează finalizarea niciuneia dintre lucrări. Cel puţin, în cazul Oncologiei, care trebuia predată pe 24 august, nici nu poate fi vorba. Nu excludem posibilitatea de a umbla şi aici la garanţia de bună execuţie, vom respecta toate procedurile, vom face tot ceea ce este de făcut pentru respectarea termenilor contractului iniţial", ne-a declarat Daniela Madaraş, director economic al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
De la proiectant vine...problema
Potrivit preşedintelui CJ, o vină pentru toată această "bălmăjeală" trebuie căutată şi în curtea proiectantului, în cazul de faţă, Asix Design Bucureşti. Potrivit sursei citate, Asix ar fi scris toate proiectele de la Judeţean, dar n-ar fi avut şi o viziune unitară asupra lucrărilor, n-ar fi făcut un prospecting real al pieţei, astfel încât să se alinieze preţurile lucrărilor la realităţile unei unităţi medicale de o asemenea importanţă. Ba chiar, constructorii erau mai apoi "umflaţi" precum gânsacii cu bani publici de către CJ, evident, din iniţiativa lui Stancu. Proiectantul pare să nu fi văzut, în acest caz, circuitul serviciilor şi nici interesul final al instituţiei de a obţine o acreditare definitivă, care să-i asigure nominalizarea între spitalele cu adevărat importante din ţară, spitale clinice, de turism medical - surse sigure de venit nu numai pentru municipiu, ci şi pentru judeţ. Dar cine duce frâiele Asix Design?! Compania bucureşteană fiinţează din 2004, iar potrivit ONRC, are trei asociaţi persoane fizice: Luigi- Mario Ionescu, născut în 1956, din Târgovişte - Dâmboviţa (cu 33%), Gheorghe Pop, născut în 1955, din Bucureşti (tot cu 33%) şi Michaela Gafar, născută în 1957, din Tulcea (cu 34%), care este şi director şi administrator. O altă explicaţie ar fi că proiectele au fost scrise pe bani puţini, pe criteriul "preţul cel mai mic", însă "grosul" banilor a venit pe acte adiţionale pe care - potrivit unor surse autorizate din CJ - Stancu le aproba cu ochii închişi. Povestea este departe de-a se fi încheiat la CJ, în ciuda faptului că se împlineşte un an de când Stancu a intrat în furcile caudine ale Justiţiei: şi acum DNA-ul "cotrobăie" prin dosarele lăsate în urmă de fostul baron local.
