Sute de copii care se pregătesc în bazinul acoperit de înot de la Liceul cu Program Sportiv sunt în real pericol să fie accidentaţi, fiind ameninţaţi tot timpul de căderea unor bucăţi mari de plafon. Ca să reducă totuşi acest risc, conducerea Liceului a montat o plasă de rafie pe toată suprafaţa tavanului, exact ca în sintagma "pe afară e vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". De ce nu se fac reparaţii poate vă întrebaţi? Simplu: situaţia juridică a bazinului acoperit este una extrem de complicată şi niciuna dintre autorităţile competente şi ne referim aici la Primărie şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret nu se înghesuie să facă investiţiile atât de necesare. Asta în contextul în care bazinul acoperit nu mai aparţine LPS, întrucât protocolul în baza căruia l-a preluat în folosinţă a expirat încă din 2012. De atunci Direcţia de Sport a tot făcut adrese către Ministerul de resort pentru a rezolva problema, inclusiv cea cu alocarea de finanţare pentru reparaţii, însă demersul este în van deocamdată. Primăria şi-a luat cu totul mâna de pe acest bazin şi spune că e cu totul şi cu totul problema liceului. Nu trebuie uitat un lucru deosebit de important: singurele campioane olimpice la nataţie din România s-au format în bazinul acoperit al LPS.
Bazinul acoperit de înot al Liceului cu Program Sportiv a devenit în ultima perioadă un real pericol pentru toţi cei care îi trec pragul, fie cadre didactice, antrenori sau sportivi. Asta, din cauză că tavanul clădirii care adăposteşte bazinul s-a lăsat periculos de mult pe toată lungimea. Bucăţi mari de tencuială din plafon au căzut în bazin, iar în loc de o reparaţie generală care să înlăture pericolul prăbuşirii tavanului, acolo au fost montate plase de rafie ca să camufleze practic problema. Nici pereţii bazinului sau cei ai sălii de forţă nu arată că în ultima vreme ar fi fost cât de cât reparaţi. Condens, igrasie, aer irespirabil şi pericolul prăbuşirii tavanului sunt elementele care caracterizează în acest moment bazinul acoperit de înot. Situaţia gravă de la această bază sportivă unde este pusă în pericol sănătatea sportivilor ne-a fost semnalată chiar de părinţii copiilor care se antrenează zilnic acolo.
"Am copilul aici la LPS, la secţia de nataţie şi de fiecare dată când intră în bazinul acoperit stau cu inima la gât pentru că acolo tavanul s-a lăsat vizibil pe toată lungimea bazinului. dacă aţi fi văzut cum arăta bazinul înainte de a i se monta acea plasă de rafie vă luaţi cu mâinile de cap. Un adevărat focar de infecţie. Nu demult o mândrie a oraşului, acum a ajuns o ruină care ameninţă vieţile copiilor care se antrenează, dar şi a antrenorilor. Ar trebui să se facă rapid reparaţii acolo pentru că repet, e vorba despre siguranţa copiilor", ne-a declarat unul dintre părinţi. La fel se plânge şi un alt părinte care recent a venit să vadă în ce condiţii se antrenează copilul său: "Am tot auzit-o pe fată că s-a lăsat plafonul dar şi că nu se poate respira acolo de atâta abur. Am fost să văd şi m-am speriat: într-adevăr se vede că tavanul s-a lăsat, geamurile erau aburite complet, condensul curgea pe pereţi, pe geamuri, de ventilaţie nici vorbă iar mucegaiul domneşte peste tot. Ceea ce se mai vede pentru că grosul a fost astupat de plasa de rafie. E clar că trebuie rezolvate toate aceste probleme, dar maxima urgenţă este plafonul".
Reporterii "Obiectiv" au încercat să discute subiectul cu reprezentanţii conducerii Liceului cu Program Sportiv, însă directorul, Sorinel Meca lipseşte fiind în concediu de odihnă. În lipsa acestuia, directorul adjunct, Mihaela Ţăpor ne-a explicat că "nu este răspunderea mea şi nu pot să vă spun ceva concret. Ştiu însă că s-au făcut ceva reparaţii acolo. Cel mai bine însă ştie situaţia domnul director". Sorinel Meca însă nu a fost de găsit la telefon pentru a da lămuriri. Profesorii care au catedră la secţia de înot şi intră efectiv în bazinul acoperit susţin că problemele reclamate de părinţi, mai cu seamă cele legate de tavan, sunt cât se poate de reale. "Într-adevăr situaţia este una extrem de gravă pentru că aşa cum se vede, tavanul s-a lăsat periculos de mult. Acum ceva timp picau şi bucăţi de tencuială, dar între timp a fost montată o plasă de rafie care nu rezolvă însă problema decât la nivel de aspect, în sensul că nu se mai văd craterele din plafon. Pericolul rămâne şi oricând se poate produce, Doamne fereşte, o catastrofă. Personal am semnalat acest aspect conducerii unităţii de învăţământ şi sunt hotărâtă să mă adresez şi Primăriei, cea care asigură finanţarea liceului. Din punctul meu de vedere, în acest moment nu se mai doreşte performanţă la secţia de nataţie, ci doar bălăceală şi agrement. Privind în jurul nostru asta se deduce. Dar nu numai tavanul reprezintă o problemă, ci şi instalaţia de ventilaţie care nu poate fi pornită de oricine în sensul că doar anumite persoane au cheia de la panoul de comandă şi pot porni instalaţia. Iar dacă o pornesc e lasată să funcţioneze doar o jumătate de oră, maxim o oră şi de aceea e atâta umezeală iar aerul devine irespirabil. Toate acestea o să le aducem la cunoştinţa Primăriei, după ce bineînţeles vom discuta şi cu părinţii elevilor de aici", ne-a declarat antrenoarea emerită Gabriela Stoicescu Clinciu, adăugând că în trecut toate adresele trimise în atenţia primarului au avut ecou: "Sperăm că şi de această dată problemele să îşi găsească rezolvare, întrucât situaţia este cu adevărat gravă".
Nicuşor Hagiu: "Am făcut 4 adrese la Minister pentru soluţionarea problemei"
La rândul său, conducerea Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJTS) Brăila ne-a comunicat că are cunoştinţă despre degradarea clădirii de la bazinul acoperit al LPS şi de pericolul la care sunt expuşi sportivii, dar a punctat că la acest moment are mâinile legate întrucât situaţia juridică a clădirii nu este clară. Şi că nu mai există baza legală pentru exploatarea bazinului. "Bazinul a fost construit în 1967, iar un an mai târziu a fost dat în folosinţă gratuită Liceului cu Program Sportiv. Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, în 1992 s-a încheiat un protocol pe o perioadă de 20 de ani prin care bazinul acoperit era dat în folosinţă LPS-ului. Suntem în situaţia în care acel protocol a expirat, practic încă din august 2012 şi DJTS Brăila a semnalat cazul către Ministerul de resort. De fapt, au fost transmise ministerului 4 adrese în care am precizat şi riscurile la care se expun copiii, iar răspunsul din 2013 a fost unul ambiguu, în sensul că ni s-a răspuns că ar fi oportună preluarea de către noi a bazinului, dar fără alte specificaţii. Mai precis nu se spunea nimic despre partea de cheltuieli cu personalul, sau cu întreţinerea bazinului. Dacă ar fi să se dea curs acestei decizii şi noi am prelua bazinul, unica alternativă ar fi să punem imediat lacătul pe el, pentru că nu avem alocate fondurile pentru reabilitatea lui şi apoi pentru a asigura funcţionarea la parametri cât de cât în conformitate cu standardele impuse de lege. Fără un buget alocat nu putem face nimic", ne-a declarat Nicuşor Hagiu, directorul adjunct al DJST Brăila. De asemenea, sursa citată a precizat că soluţia optimă pentru ca bazinul să poată redeveni funcţional la standarde cât de cât rezonabile ar fi preluarea lui de către administraţia locală: "În clipa de faţă nu mai există baza legală pentru exploatarea bazinului iar mingea este în curtea Ministerului de resort. Doar acesta poate salva bazinul de înot de la Brăila. În proiectul de act normativ privind descentralizarea se prevedea trecerea bazinului în administrare locală. Acum însă proiectul a fost abandonat. Aşteptăm să se urgenteze totuşi rezolvarea problemei tot printr-o hotărâre de Guvern în sensul transferului către administraţia publică locală. Voi încerca să ajung la Bucureşti pentru a face demersuri pentru rezolvarea problemelor", a mai spus Hagiu.
Bazinul este problema LPS, spune Primăria
Contactat de reporterii "Obiectiv", primarul Aurel Simionescu a punctat că în principiu, bazinul acoperit de înot este problema LPS-ului, care nu a reuşit niciodată să se încadreze în costul standard per elev în funcţie de care se asigură finanţarea unităţilor de învăţământ. "Ca proprietate, bazinul de înot şi discutăm aici atât de cel acoperit cât şi cel descoperit, este al Ministerului Tineretului şi Sportului. Bazinul aparţine totuşi de Liceul cu Program Sportiv, care trebuie să-l gestioneze. Discutând despre bani, de fiecare dată conducerea unităţii de învăţământ nu a reuşit să se încadreze în costul standard per elev din varii motive, ce ţin tot de aceasta. Însă de fiecare dată, pe procedura legală (adică după ce s-a primit solicitare motivată de suplimentare analizată la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi în baza notei şi aprobării din partea Direcţiei Financiare şi acordul Consiliului Local Municipal - n.r.) Primăria a suplimentat sumele pentru LPS ca să-şi rezolve problemele. Este vorba totuşi de grijă, preocupare, previziune pentru ce se va întâmpla, inclusiv financiar în perioada următoare", a spus edilul şef.
Şcoala brăileană de nataţie - formatoare de mari campioni
Puţine grupări din domeniul nataţiei din România se pot mândri că au scos campioni europeni, mondiali şi olimpici. Şcoala brăileană poate fi considerată una dintre cele mai valoroase din nataţia românească, o adevărată formatoare de campioni. Diana Mocanu este lidera acestei generaţii de campioni. Sportiva descoperită şi formată de antrenoarea Laura Sachelarie şi-a făcut debutul în arena internaţională în 1999, iar un an mai târziu a devenit cea mai prolifică sportivă din România pentru că a obţinut 7 medalii la Campionatele Europene de seniori şi 2 titluri olimpice la Sidney. Un an mai târziu, la Campionatele Mondiale din Japonia, brăileanca a cucerit o medalie de aur şi una de argint. Camelia Potec, sportivă emblematică pentru Brăila şi apoi pentru Steaua, a atins apogeul performaţelor sale în 2004, la Olimpiada de la Atena unde a cucerit aurul în proba de 200 m liber. Eleva antrenoarei emerite Gabriela Stoicescu Clinciu, Beatrice Coadă Câşlaru a urcat, de asemenea, pe podium, la cele mai importante competiţii internaţionale: în anul 2000 a obţinut o medalie de argint la 200 m mixt şi una de bronz la 400 m mixt la Olimpiada de la Sidney. Tot la grupa profesoarei Gabriela Stoicescu Clinciu s-au format Cătălina Căşaru, cea care avea să devină dublă campioană europeană de junioare, medaliată la Campionatele Mondiale Universitare şi finalistă B la Olimpiada de la Atlanta, dar şi Marian Satnoianu. Şcoala de nataţie brăileană a mai dat şi alţi performeri precum Ema Vasile, Laurenţiu Tache, Ionel Dimitrof, Laura Sachelarie, Valentin Preda, Roxana Samoilă, Alin Artimon. În acest moment lidera nataţiei brăilene este Alina Graţiela Ene, secondată de Gabriela Dragomir, Gabriel Cange, Emil Roşianu şi Claudiu Curte, toţi componenţi ai loturilor naţionale.
Bazin olimpic de înot la Brăila, iluzii deşarte
• proiectul a fost lansat în mandatul ex-minstrului Elena Udrea şi a fost abandonat imediat după plecarea sa
În mai 2011 se lansa cu mare tam-tam un proiect de milioane de euro al ministrului dezvoltării la vremea respectivă Elena Udrea, vizând construirea la Brăila a unui bazin olimpic de înot în zona parcului Monument. Avea un buget estimat la circa 12 milioane de euro, la cotaţia de atunci, iar în iunie 2011 Compania Naţională de Investiţii a organizat chiar şi o licitaţie pentru atribuirea contractului de lucrări. În noiembrie acelaşi an a fost anunţat şi câştigătorul licitaţiei, o asociere formată din firmele SC "Mario Di Cesare" SRL, SC "Midanne Invest Grup" şi la SC "Specialist Consulting" SRL.
Mai precis o asociere italiano-germano-română adică un constructor de drumuri şi autostrăzi, al doilea spcializat în construcţii clădiri şi un consultant tehnic în domeniul inginerie. Suma finală licitată a fost de 8,1 milioane de euro. Locul ales pentru realizarea proiectului a stârnit însă reacţii negative din partea unui club local de rugby pentru că bazinul ar fi urmat să fie construit chiar pe baza de antrenament a clubului din zona Parcului Monument în apropierea Sălii Polivalente. Într-un final însă proiectul a fost abandonat, nici măcar o lopată nefiind săpată la fundaţia a ceea ce trebuia să fie bazinul olimpic de înot.
