La 4 ianuarie, pe zapada din Iowa, in centrul tarii, senatorul de Illinois creeaza surpriza cistigind primele alegeri primare din tabara democrata, in fata favoritei Hillary Clinton, clasata pe locul al treilea. "Trimitem un mesaj puternic de schimbare Americii", declara el atunci.
Zece luni mai tirziu, tinarul senator care a debarcat in 2005 la Washington, si-a continuat ascensiunea supersonica si a deschis portile Biroului Oval, zdrobindu-l in trecere pe adversarul sau, John McCain, in virsta de 72 de ani.
Cuvintele "speranta" si "schimbare", laitmotivele campaniei lui Obama, au fost preluate ca atare de milioane de alegatori, victime ale problemelor economice.
Numerosi americani vor sa vada in acest fiu al unui kenyan si al unei femei albe din Kansas un salvator, stofa lui Abraham Lincoln sau Franklin Roosvelt, care au stiut sa reuneasca America in criza.
Barack Obama a depasit sperantele si "visul" de egalitate al lui Martin Luther King si al miscarii afroamericane pentru drepturile civile din anii 1960, seducind aproape jumatate dintre alegatorii albi. Cu 52,8 la suta din voturi, fata de 45,7 la suta cistigate de adversarul sau, el obtine cel mai bun scor al unui candidat democrat de la Lyndon Johnson, in 1964.
Victoria sa istorica a fost aclamata de multimea reunita in Time Square, in centrul orasului New York, la Washington, in fata Casei Albe, si mai ales in Grant Park din Chicago, unde presedintele ales a rostit un discurs in fata a 65.000 de persoane.
"A fost nevoie de mult timp. In aceasta seara, gratie celor pe care le-am indeplinit astazi si in cursul acestor alegeri, intr-un moment istoric, schimbarea a venit in America", a declarat el in fata americanilor de toate originile, exaltind de bucurie sau plingind de emotie, care nu si-au imaginat niciodata ca un afroamerican va cistiga presedintia Statelor Unite.
Barack Obama isi datoreaza partial victoria mobilizarii inedite a minoritatilor, afroamericani dar si hispanici, intr-o tara in care ultimele legi discriminatorii au fost abolite in anii '60.