Apele sunt foarte tulburi în Uniunea Social Liberală din Brăila. Pe de o parte se bate PSD-ul, care vrea partea leului, având în vedere scorurile obţinute de social democraţi la alegerile trecute, dar şi la localele din acest an. În plus, se ştie, culoarea preferată în judeţul Brăila a fost dintotdeauna cea roşie. Pe de altă parte, se situează liberalii brăileni, care speră să-şi conserve măcar numărul de parlamentari obţinuţi în 2008: un senator şi un deputat. Din păcate pentru cele două partide importante, fiecare are în coastă câte un "apendice" care, cel mai probabil, le va mai fura câte un mandat. Din alianţa semnată la centru cu UNPR, social-democraţii brăileni s-ar putea să se vadă nevoiţi să cedeze un colegiu în favoarea formaţiunii generalului Oprea. Potrivit unor surse, Constantin Cibu ar fi singurul, la acest moment, care-ar putea revendica un colegiu, dar încă nu se ştie cu certitudine cine va fi candidatul UNPR Brăila. Liberalii i-au luat şi ei de crescut pe conservatori, iar Gheorghi Obreja a declarat public că vrea colegiul Dianei Tuşa, care nu mai candidează la Brăila. În aceste condiţii, PNL Brăila ar rămâne cu două colegii, unul de senator şi altul de deputat. Singurele nume vehiculate până în prezent ar fi Cătălin Boboc, pe colegiul 2 Senat şi Marius Zeleş, vicepreşedinte PNL Brăila şi om de afaceri, care nu s-a hotărât încă ce colegiu de deputat ar prefera. În plus, PNL Brăila este intens curtat de actualul deputat PDL Viorel Balcan.
Aglomeraţie mare la PSD
La PSD Brăila este densitate mare pe cele şapte colegii. După cum se ştie, preşedintele Gheorghe Bunea Stancu a anunţat public că doritorii se puteau înscrie până la finele săptămânii trecute. Zis şi făcut! Potrivit unor surse, doritorii ar fi următorii: la Senat, Ion Rotaru şi Silviu Mangiurea, proaspăt ales consilier municipal. În acest caz, cel puţin teoretic, Mangiurea ar fi de umplutură deoarece PSD n-are cum, ca partener al alianţei USL, să revendice ambele colegii de senator. Apoi, în colegiul 1 de deputaţi, care-a fost al Dianei Tuşa (PNL), s-a înscris Mircea Florin -31 de ani, licenţiat în management şi legislaţie în administraţie. Acest loc este de drept al PNL, dar după cum se ştie îl vrea deja şi Obreja, de la conservatori. Mai departe, colegiul 2 este dorit de Doru Damian, fost consilier municipal şi Alexandru Micu, directorul ECO, tot de la PSD. Demn de menţionat este faptul că Damian a candidat şi în 2008 şi a obţinut un scor foarte bun situându-se pe primul loc, deşi până la urmă în Parlament a ajuns Eugen Bădălan. În aceste condiţii, este cel puţin ciudată intervenţia lui Micu, câtă vreme, pe de o parte, Damian nu a mai candidat la CLM, exprimându-şi clar şi din vreme intenţia de a participa la parlamentare şi, pe de altă parte, însuşi Stancu l-a prezentat în conferinţă de presă ca fiind unul dintre candidaţii PSD. Ce denotă asta? Că cineva joacă dublu şi nu este Doru Damian acela. Colegiul 3 este dorit de Marian Dragomir, care a candidat în 2008 la Senat şi puţin a lipsit să scoată 50% plus 1, astfel încât să intre în Parlament. Deşi pe primul loc, şi Dragomir a trebuit să înghită în sec, uitându-se cum Constantin Cibu, după poziţia a treia, a intrat în Senat. Colegiul 4 este locul deputatului Mihai Tudose, preşedintele Comisiei Economice în Camera Deputaţilor, politician cu experienţă îndelungată, atât în Parlament cât şi la alegeri. În fine, în colegiul 5, surpriză de proporţii. Alături de deputatul Cristian Rizea, preşedintele PSD Diaspora, şi-a exprimat dorinţa şi Nicu Niţă, proaspăt ales consilier judeţean. Surse interne ne-au declarat că Niţă a primit promisiuni, fiind unul dintre membrii cotizanţi importanţi din campania pentru locale. Culmea, Niţă chiar crede că va fi votat de colegii de partid, în defavoarea lui Rizea, deşi cel din urmă a câştigat bătălia din colegiul 4 în condiţiile în care l-a avut drept contracandidat în 2008 pe liberalul Ion Sterian, după ce acesta candidase la preşedinţia CJ şi obţinuse un scor foarte bun. În plus, nu trebuie să întrebi în dreapta şi stânga, ca să-ţi dai seama că PSD central a avut beneficii de pe urma lui Rizea, atât datorită activităţii sale în diaspora şi în Parlament cât şi prin apariţiile sale la televiziuni ostile social-democraţilor. Cu alte cuvinte, o fi având Niţă "spate" în Brăila, dar cu siguranţă Rizea este cel agreat de Bucureşti.
Cine va decide
Surse bine informate ne-au declarat că este foarte posibil ca sâmbătă să se decidă în Comitetul Executiv al PSD Brăila care vor fi candidaţii acestui partid în cele şapte colegii: două la Senat şi cinci la Camera Deputaţilor. Aşadar, cei 31 de pesedişti, care sunt membri ai Comitetului Executiv, vor vota pe fiecare colegiu în parte, iar candidaţii cu cele mai multe voturi vor intra în lista PSD pentru parlamentare. Potrivit aceloraşi surse, ulterior, ar urma o confruntare în nişte aşa-zise sondaje de opinie cu candidaţii PNL şi PC şi care sunt cel mai bine clasaţi ar urma să fie desemnaţi candidaţii USL. De altfel, această ipoteză a lansat-o şi preşedintele PSD, Gheorghe Bunea Stancu, într-una din conferinţele de presă recente. Această idee avansată public nu stă în picioare din două puncte de vedere: 1. sondajele de opinie pe 7 colegii, efectuate profesionist, ar presupune o sumă uriaşă; 2. dacă în toate colegiile se vor clasa pe primul loc pesediştii, crede cineva că Bucureştiul va accepta o asemenea enormitate? E clar, din nou, că această strategie este praf în ochii acelora care au cotizat în campania de la locale şi speră că vor prinde un loc călduţ în Parlament. În realitate, cel mai probabil, Alianţa de Centru Stânga (PSD plus UNPR) va avea dreptul să desemneze candidaţi susţinuţi de USL în 4 colegii (un loc la Senat şi 3 la Camera Deputaţilor), iar Alianţa de Centru Dreapta (PNL plus PC) la 3 colegii (un senator şi doi deputaţi). Dacă aceste colegii vor fi şi câştigate, asta-i altă poveste. Pentru că vor avea candidaţi şi PDL şi, foarte important PPDD. În acest context, având în vedere că la alegeri se merge pe legea din 2008, ca să fie siguri de succes, candidaţii USL ar trebui să tragă pentru scorul de 50% plus 1. Cu alte cuvinte, cei 31 de membri ai CEx PSD ar trebui să voteze raţional, în funcţie de atuurile fiecărui candidat din cursă, nicidecum după afinităţi, şmenuri, antipatii şi altele asemenea. Asta, desigur, dacă le pasă de soarta PSD.
Istoria de la locale se repetă
Potrivit altor surse, Gheorghe Bunea Stancu le-ar pregăti celor pe care nu-i agreează o candidatură surpriză, care să le taie elanul de a câştiga 50% plus 1. Care va fi colegiul "ales" şi care va fi persoana sacrificată din USL rămâne de văzut. La fel de adevărat este şi faptul că jocurile pe sub masă continuă, astfel încât va fi interesant de văzut unde va candida Constantin Dumitriu şi de pe ce poziţie va ajunge în Parlament. Reamintim că încă dinainte de desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2008, se ştia deja că Diana Tuşa va intra în Parlament. Şi aşa a fost, chit că s-a clasat pe locul al treilea.
Averea lui Mangiurea
Dar să vedem ce-i recomandă pe nou-veniţii în cursa pentru Parlamentul României. Consilierul local al PSD Silviu Mangiurea nu stă tocmai rău la capitolul avuţie. Astfel, în declaraţia de avere, el are trecute două terenuri agricole obţinute în 1991, în baza Legii 18/1990, de 4,5 ha, respectiv, 2 ha. De asemenea, social democratul are şi un teren intravilan de aproape jumătate de hectar, cumpărat în 1999, împreună cu soţia. Tot ca bun imobil, Mangiurea are o casă de locuit în suprafaţă de 160 mp, construită în regie proprie, în 2009. PSD-istul "se plimbă" cu o Skoda Octavia cumpărată în 2003, "la mâna a doua". În ceea ce priveşte activele financiare, investiţiile şi datoriile, consilierul se pare că este "curat ca lacrima", la aceste categorii Mangiurea neavând specificat nimic. Venitul trecut în declaraţie, în cumul de 41.756 lei, reprezintă recompensarea muncii sale prestate la 4 firme, iar 7.090 lei, indemnizaţia de consilier şi membru AGA. Soţia acestuia are venit anual de 19.473 lei, ca angajată la Spitalul de Pneuftiziologie, în timp ce fiica lor primeşte mai mulţi bani decât cei doi la un loc - 69.520 euro -, ca salariat al unei firme din Paris.
Cine este Nicu Niţă
Consilierul judeţean PSD Nicu Niţă s-a născut pe 7 aprilie 1956, este licenţiat în Drept, căsătorit şi are un copil. Acesta a fost sportiv la CSM Brăila şi antrenor al lotului sportiv de motociclism, iar în prezent este prim-vicepreşedinte al Federaţiei Române de Motociclism. De asemenea, el apare ca acţionar la trei societăţi comerciale: MICOS TRADE, BRAINIŢĂ şi AGROTON LEG. PSD-istul şi-a trecut în declaraţia de avere nu mai puţin de şapte terenuri, din care cinci, în suprafaţă totală de aproape 12.500 mp, în intravilan, unul de 1.483 mp în circuitul civic al localităţii Predeal, plus încă circa 157 ha teren agricol la Unirea. Tot din declaraţia de avere aflăm că Niţă adăposteşte în propriile garaje două autoturisme, un Ford şi un Peugeot. Cea mai importantă cotă a averii omului de afaceri se regăseşte, însă, în proprietăţile imobiliare. Nicu Niţă este fericitul detinător a şase imobile: două case de locuit în municipiu, un spaţiu comercial de 10.552 mp şi trei case de vacanţă, la Eforie Nord, Predeal şi Unirea. El mai deţine acţiuni la 3 societăţi comerciale, în valoare de 10.300 lei şi un venit sigur anual de peste 30.000 lei din salariul de director şi 9.000 lei din închirierea spaţiului de pe Şoseaua Râmnicu Sărat.
În legătură cu Niţă, trebuie să reamintim că printre terenurile din intravilan se regăsesc şi cei 2.500 mp din Chercea, mai precis de la "Măgarul Tăvălit", spaţiu oferit de primarul Simionescu şi foştii consilieri minicipali pe un preţ modic, cu promisiunea că locul va fi curăţat de gunoaie şi redat comunităţii. Au trecut aproape 4 ani, dar de la "Măgarul Tăvălit" doar gunoaiele au dispărut. Nu parc, nu grădiniţă, nu loc de joacă, aşa cum a promis. Un spaţiu îngrădit şi atât. Reamintim că pentru ditamai suprafaţa, poziţionată într-un loc strategic al cartierului, el plăteşte Primăriei 1.000 lei/lună.
Cartea de vizită a lui Alexandru Micu
În ceea ce-l priveşte pe PSD-istul Alexandru Micu, în prezent acesta este preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al S.C. ECO S.A., Brăila. La capitolul experienţă, în CV-ul său social democratul spune că în perioada septembrie 2008 - august 2009 a fost şef al Compartimentului Restaurări al S.C. BRAICAR S.A. şi director general al S.C. AMRO INC S.R.L. Tulcea, din iunie 2007 până în august 2008. De asemenea, din 1987 până în iunie 2007, Micu a lucrat în PROMEX, de la o treaptă mai joasă - electrician -, până la postul de subinginer, şef vânzări şi economist. Tot din CV-ul acestuia aflăm că a urmat şi absolvit cursurile a două facultăţi (Universitatea "Dunărea de Jos" - Facultatea de Inginerie, Brăila şi Universitatea "Constantin Brâncoveanu" - Facultatea de Management, Marketing în Afaceri Economice, Brăila), precum şi un master la una dintre universităţile menţionate mai sus.
Activitatea parlamentarilor PSD Brăila
Activitatea parlamentarilor brăileni din partea Partidului Social Democrat, după 4 ani de zile, am aflat-o de pe site-urile Senatului şi Camerei Deputaţilor. Analizând activitatea parlamentară a senatorului Ion Rotaru, de pe site-ul Senatului României, aflăm că acesta este preşedinte în cadrul Comisiei pentru sănătate publică şi membru în Forumul Parlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (EPF). Făcând o scurtă trecere în revistă, observăm că senatorul are 50 de iniţiative legislative, dintre care 15 au fost trimise la Cameră pentru dezbatere, 27 au fost respinse şi 3 au devenit legi, în timp ce restul se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului. De asemenea, Ion Rotaru a avut 20 de declaraţii politice, 23 de întrebări, 15 interpelări, 2 interpelări adresate prim-ministrului, 13 moţiuni şi nu mai puţin de 205 luări de cuvânt în plen. În ceea ce-l priveşte pe deputatul Cristian Rizea, preşedintele PSD Diaspora, acesta face parte din Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru comunităţi de români în afara graniţelor ţării şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Totodată, Rizea este membru supleant în delegaţia Parlamentului României, la Adunarea Parlamentară NATO. Acesta face parte şi din grupurile parlamentare de prietenie cu Bulgaria, Malaezia, India şi Brazilia. Activitatea deputatului Cristian Rizea, în cifre, stă în felul următor: are 68 de luări de cuvânt în tot atâtea şedinţe, 67 de declaraţii politice, din care 48 consemnate conform materialului depus la secretariatul de şedinţă, 18 propuneri legislative, 15 întrebări şi interpelări, precum şi 10 moţiuni. Legat de propunerile sale legislative, 14 au fost respinse definitiv, 2 se află pe masa comisiilor, iar una a fost retrimisă către comisii.
Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, deputatul Mihai Tudose este preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, este membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi face parte din grupul de prietenie cu Parlamentele din Republica Elenă (preşedinte), Malaezia, Republica Coasta de Fildeş şi Republica Kazahstan. Activitatea deputatului Mihai Tudose înseamnă 23 de luări de cuvânt în 15 şedinţe, 3 declaraţii politice, 15 iniţiative legislative, 5 interpelări şi întrebări, precum şi 9 moţiuni. Analizând stadiul iniţiativelor legislative ale deputatului, observăm că din cele 15 amintite mai sus, 10 au fost respinse definitiv, una a devenit lege, una este la Senat, una la comisii şi una a fost retrimisă la comisii.
