Viaţa unui băiat de numai 16 ani, bolnav de autism, s-a sfârşit în mod tragic într-o fracţiune de secundă. Adolescentul a căzut în gol de la etajul şase al blocului în care locuia, situat în apropiere de Piaţa Concordia. Rămas o fracţiune de secundă nesupravegheat, incapabil să înţeleagă realitatea şi riscul unui asemenea gest, Alex a păşit dincolo de balcon şi a plonjat, izbindu-se violent de pământ, chiar dacă căderea i-a fost atenuată de câţiva copaci. Băiatul nu a rezistat impactului, iar medicii de la Ambulanţă nu au reuşit să îl mai readucă la viaţă.
Nenorocirea s-a produs ieri după-amiază, la blocul A14, de pe strada Ghioceilor, la faţa locului deplasându-se imediat poliţişti şi mai multe ambulanţe. În jurul orei 15.00, vecinii au auzit o bufnitură care le-a atras atenţia, iar când au descoperit despre ce era vorba au dat imediat alarma. Trupul lui Alex C. a fost găsit pe caldarâm şi preluat urgent de medicii de la Ambulanţă. Personalul medical s-a străduit 45 de minute să îl resusciteze pe băiat, însă fără succes. Mama lui Alex a intrat în stare de şoc în momentul în care şi-a văzut copilul zdrobit în faţa blocului. Femeia nu a mai rezistat şi a leşinat, ea fiind preluată de o salvare şi transportată la spital.
Felul în care s-a derulat accidentul nu a fost încă elucidat. Anumite surse spun că Alex s-ar fi urcat pe un scaun şi s-ar fi aruncat de la balcon, în timp ce mama se afla la baie, alte persoane spun că băiatul s-a dezechilibrat şi a căzut pur şi simplu. Poliţiştii au demarat însă cercetările şi urmează să stabilească ce s-a întâmplat. "Poliţiştii au efectuat cercetarea la faţa locului şi continuă verificările pentru stabilirea cu exactitate a situaţiei de fapt", a precizat inspector principal Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
Aşa cum au stabilit anchetatorii din primele cercetări, băiatul se afla acasă împreună cu părinţii şi cu sora sa, în vârstă de 18 ani. Vecinii care cunoşteau foarte bine familia băiatului decedat au numai vorbe bune despre adolescentul autist şi părinţii acestuia. Oamenii spun că părinţii lui Alex, care urma cursurile unei şcoli speciale, aveau foarte mare grijă de el şi nu se pune problema să-l fi neglijat vreodată. "O fracţiune de secundă a rămas singur şi s-a produs nenorocirea asta. Copilul era foarte bine îngrijit, tatăl său, care este cadru militar, îl plimba mereu, nu se pune problema să fi fost neglijat vreodată. Aveau grijă să îi ocupe timpul în mod plăcut. Eu ştiu că mama sa i-a dat apă şi apoi s-a dus până la baie. Atunci s-a produs nenorocirea, băiatul a căzut de la etaj. Copacii i-au atenuat cât de cât căderea, însă nu a supravieţuit. Cea mai mare durere pentru părinţi este să îşi piardă copilul, în aşa fel. Ei mai au o fată de 18 ani. A venit imediat Salvarea, au încercat să îl salveze medicii, dar nu au reuşit. Doamne fereşte de aşa nenorociri", ne-a spus o vecină, vizibil şocată de ceea ce s-a întâmplat cu Alex. Familia băiatului care şi-a încheiat socotelile cu viaţa la o vârstă atât de fragedă trebuie să se pregătească acum de înmormântare, deşi şocul dispariţiei propriului copil îi va marca toată viaţa.
Sinuciderea nu intră în comportamentul persoanelor cu autism
Potrivit psihologilor, persoanele care suferă de autism nu se sinucid, asta pentru că ei nu înţeleg acest gest. "În general, copiii cu autism nu înţeleg pericolele reale. Comportamentul imitativ este frecvent în cazul lor. Ei pot încerca, de exemplu, să zboare, fug în faţa maşinilor, se expun riscurilor neconştientizând pericolul. Sinuciderea nu intră în comportamentul lor, nu înţeleg aşa ceva. Indiferent de vârstă, ei au comportament imitativ şi trebuie ţinuţi sub supraveghere continuă. Tocmai de aceea este foarte dificil să stai continuu cu ochii pe ei. De cele mai multe ori nici nu-şi anunţă intenţiile, mai ales dacă nu au un limbaj dezvoltat, pentru că ei nu conştientizează riscurile", a explicat psihologul Florentina Coţoiu.
Psihologul ne-a mai precizat faptul că majoritatea copiilor cu autism merg la şcoli speciale, deşi nu au un limbaj foarte dezvoltat, pentru a socializa şi pentru a-şi pune în valoare calităţile pe care le au.
Autismul sau a trăi în altă realitate
Autismul este o boală care provoacă drame cumplite în familiile afectate. Este o boală ale cărei cauze nu se cunosc şi pentru care nu există un tratament. În linii mari se ştie despre autism că este o tulburare a creierului care interferează adesea cu abilitatea de a comunica şi de a relaţiona cu cei din jur. Semnele autismului se dezvoltă aproape îndotdeauna înaintea implinirii vârstei de 3 ani, deşi această afecţiune este uneori diagnosticată abia mai târziu. De cele mai multe ori, părinţii devin îngrijoraţi atunci când observă că fiul/fiica lor nu începe să vorbească şi nu răspunde sau nu interacţionează ca şi ceilalţi copii de aceeaşi vârstă, trăind parcă "într-o altă realitate". De regulă, copiii cu autism nu au o dezvoltare normală a vorbirii şi pot să "pară" surzi, deşi testele de audiometrie sunt normale.
Autismul afecteaza modul în care copilul percepe şi procesează informaţia senzorială. Severitatea autismului variază. Unii au nevoie de un insoţitor în aproape toate domeniile vieţii lor cotidiene, în timp ce alţii pot fi capabili să funcţioneze la un nivel foarte ridicat şi pot chiar să meargă la o şcoală normală.
Deşi această afecţiune durează toată viaţa şi determină diferite grade de izolare socială, terapia poate aduce o ameliorare semnificativă în viaţa persoanelor cu autism.
Diagnosticarea din timp şi terapia adecvată au dus la creşterea numărului de persoane cu autism care sunt capabile să trăiască independent atunci când ajung la vârsta adultă.
