Acţiune în forţă a Fiscului. În acest an, inspectorii vor lua la verificat brăilenii care îşi ţin ascunse averile de zona fiscalizării şi nu le pot justifica. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus la punct un plan de bătaie la nivel naţional şi vrea să controleze 2.000 de bogaţi dacă şi-au declarat corect veniturile. Proxeneţi, oameni de afaceri prosperi, dar care în acte sunt săraci lipţi pământului, evazionişti, toţi sunt eligibili pentru a fi selecţionaţi în campania naţională. Pentru aceasta, ANAF-ul urmează să dea comandă structurilor teritoriale ale Fiscului să alcătuiască un eşantion de câte 50 de persoane pe fiecare judeţ. Aceştia vor fi luaţi la bani mărunţi ulterior de către compartimentul de inspecţii fiscale pentru persoane fizice.
Fiscul va verifica 2.000 de persoane cu averi mari, în toată ţara, câte 50 de persoane în fiecare judeţ, începând cu luna octombrie. În cadrul acţiunii vor fi verificate, fără notificare prealabilă, persoanele care depăşesc "riscul minim" de evaziune acceptat de administraţia fiscală. În teritoriu, compartimentele de verificare fiscală a persoanelor fizice din cadrul administraţiilor judeţene vor face, în intervalul 1 iulie - 30 septembrie, o lista cu câte 50 persoane care vor urma a fi supuse inspecţiei fiscale. "În intervalul 1 iulie - 30 septembrie, vor fi elaborate eşantioanele care vor intra în programul de îmbunătăţire a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari. Compartimentele de verificări fiscale din cele 40 de judeţe va trebui să formeze eşantioane de câte 50 de persoane fizice, urmând ca, de la 1 octombrie, să demareze verificările pe baza informaţiilor deţinute sau obţinute de Fisc cu privire la averile deţinute şi cuantumul impozitelor plătite", au arătat surse din cadrul ANAF, citate de presa centrală. Acţiunea care va începe în luna iulie nu va viza şi municipiul Bucureşti, pentru care au fost deja iniţiate anterior astfel de verificări, ci reprezintă o extindere la nivel teritorial a controlului. Practic, această campanie de verificări la persoane fizice este iniţiată după finalizarea verificărilor efectuate de Direcţia de Verificări Fiscale de la centru, pe un prim eşantion de 30 de persoane, selectat dintr-un grup lărgit de 300 de contribuabili persoane fizice care au intrat în Programul de îmbunătăţire a conformării fiscale. Potrivit surselor citate, în urma acestor verificări, Fiscul a identificat, într-o primă fază, 10 persoane din cele 30 care nu şi-au îndeplinit obligaţiile şi care vor fi supuse investigaţiilor suplimentare. Acum, pe baza rezultatelor obţinute la centru şi a consolidării procedurilor de verificare, conducerea Fiscului a decis extinderea programului la nivelul întregii ţări.
Deocamdată, administraţiile judeţene ale finanţelor publice nu au primit ordinul pentru alcătuirea eşantionului de 50 de persoane, însă este aşteptat de la o săptămână la alta. "La nivelul AJFP Brăila există un compartiment de verificări fiscale care efectuează inspecţii fiscale conform programului stabilit. Când se va primi de la ANAF procedura de selecţie a persoanelor fizice care ar urma să intre în eşantion şi procedurile de efectuare a controalelor se va trece imediat la realizarea obiectivelor trasate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală", ne-a declarat Ilie Decă, şeful AJFP Brăila. Foarte posibil ca subiectul să fie abordat zilele ce urmează cu şefii de AFP-uri din ţară, convocaţi la Bucureşti cu ocazia vizitei în România a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional.
Fusea: "Este o măsură bine-venită!"
Surse din cadrul ANAF au explicat că, în principal, controlul averilor îi vizează pe patronii foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor. "Măsura este foarte bună şi era aşteptată de multă vreme. Practic, vine să verifice cazurile în care există discrepanţe majore între ce avere afişează o persoană fizică în raport cu veniturile pe care le-a declarat şi le poate justifica legal. Nu are relevanţă aici un anumit domeniu de activitate asupra căruia inspecţiile fiscale ce vizează persoane fizice să se îndrepte cu precădere, gen agricultură, construcţii , comerţ etc. Pur şi simplu, ar trebui să atragă atenţia cazurile în care, de exemplu, există o persoană care se afişează cu 2 - 3 maşini de lux şi 2 palate, plus spaţii comerciale, dar care nu a avut niciodată firmă sau a fost bugetar. La fel, ar trebui verificate cazurile în care patronii au 2 - 3 firme mai mereu în faliment sau merg pe pierdere an de an, iar asociaţii sau acţionarii continuă să le crediteze activitatea din venituri proprii, la fel afişând în paralel maşini selecte şi proprietăţi imobiliare. Repet, trebuie verificate aceste diferenţe între ce se afişează şi ce venituri au declarat titularii din salarii, dividende, dobânzi etc, venituri pentru care se percep taxe şi impozite", ne-a declarat preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea.
Procedural, pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale folosesc mai multe metode indirecte dintre care cea a sursei şi cheltuirii fondului, cea a fluxurilor de trezorerie şi în fine metoda patrimoniului.
Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.
Potrivit reglementărilor fiscale în vigoare, persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate oficial vor fi obligate la plata unui impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi.
