Lume, lume, hai la CET-uri de vânzare! Lichidatorul fostei fabrici de căldură din municipiu scoate la vânzare toate bunurile CET-ului, pentru care cere aproape 3 milioane de lei, fără TVA. Cele mai valoroase bunuri sunt, evident, terenul de 11 hectare de la Km 10 - 1,29 milioane lei şi sediul administrativ situat la ultimul etaj al clădirii Ceprohart - 1,25 milioane lei, dar şi spaţiul comercial de pe strada Roşiori - 0,31 milioane lei. Acestora li se adaugă şi câteva "mărunţişuri", pornind de la mijloace de transport, autospeciale, până la aparate de măsură, birotică şi mobilier, cu preţ de pornire cumulat undeva la 85.000 lei. Chiar dacă, deocamdată, nu se arată nimeni interesat de teren sau de sediu şi spaţiul comercial, lichidatorul SC "CET" speră să le vândă până la finele acestui an. Reduceri promoţionale de tarif nu prea se anunţă pentru că, în mod evident, creditorii ţin la preţ, şi când spunem creditori ne referim în principal la fostul AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) şi Ministerul Finanţelor, plus ANAF care deţin titluri de gaj pe aproape toate bunurile CET.
Lichidatorul fostului operator de termoficare din Brăila - Continvest Insolvenţă SPRL a programat pentru această lună o serie de trei licitaţii, ocazie cu care scoate la vânzare majoritatea bunurilor CET SA. Mai precis, licitaţiile sunt anunţate pentru zilele de 15, 22 şi 29 mai, toate cu începere de la ora 11.00, iar lista începe cu cel mai valoros bun, terenul de 11,2 ha situat la km 10 pe Şoseaua Viziru, adică fosta platformă energetică şi continuă cu sediul administrativ însemnând ultimul etaj din clădirea Ceprohart din zona Faleza Dunării, plus spaţiul comercial situat pe strada Roşiori colţ cu Sf. Constantin. Iată şi preţurile de listă pentru fiecare în parte: pentru teren licitaţia începe de la 1,29 milioane lei, pentru sediul administrativ - 1,25 milioane lei, iar pentru sediul din Roşiori - 313.000 lei, cu menţiunea că preţurile nu includ TVA. În total, discutăm de aproape 2,87 milioane lei, adică 28,7 miliarde lei vechi. Lista de bunuri continuă cu un depozit metalic situat pe strada Uzinei, la preţul de 10.600 lei, o Dacia - 1.700 lei, o autoutilitară - 10.300 lei, o automacara - 17.700 lei, aparate de măsură, electrice şi electronice - 13.522 lei, birotică şi calculatoare- 11.810 lei, mobilier - 16.063 lei, aparate de aer condiţionat - 3.270 lei, stoc de magazie - 227.600 lei, diverse bunuri la preţul de 658 lei. "Este a doua lună în care organizăm astfel de licitaţii, după ce am încercat şi în aprilie vânzarea bunurilor. La prima încercare au venit foarte mulţi cumpărători şi am reuşit vânzarea multor bunuri, aşa cum a fost, de exemplu, grupul de clădiri demolabile de la km 10, iar la ultima licitaţie din aprilie n-a mai venit nimeni. Deocamdată nu a venit nimeni pentru teren sau sediul administrativ, deşi noi spunem că preţurile de licitaţie sunt avantajoase în raport cu piaţa imobiliară locală. Am convingerea că pentru teren vor fi cumpărători după ce se va termina cu demolările pe platforma de la km 10, iar terenul va fi adus la cota zero. Oricum, există un grafic stabilit de creditori în ce priveşte eventuale viitoare reduceri de preţ pentru bunurile rămase neadjudecate, aşa că sperăm ca până la finele anului să terminăm cu vânzarea bunurilor companiei", ne-a declarat Angela Potop din partea lichidatorului "Continvest Insolvenţă SPRL".
Statul, principalul "înţepat"
Nu este lipsit de importanţă faptul că aproape toate bunurile companiei sunt grevate de gajuri în favoarea fostului AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) dar şi a Ministerului de Finanţe. Iată cum arată, în linii mari, tabloul creditorilor falimentarei SC "CET" SA Brăila: grosul sumelor este trecut în dreptul creditorilor bugetari gen fostul AVAS - 125,9 miliarde de lei vechi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) - 110,2 miliarde şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila - 303,2 miliarde. Aşa cum am spus, toate aceste trei creanţe bugetare sunt garantate, în sensul că instituţiile respective deţin gaj cam pe tot ce înseamnă CET. În linii mari, întreaga platformă energetică de la km 10 este gajată în favoarea AVAS, plus întreaga listă de mijloace fixe, în timp ce CAF-ul din Viziru şi sediul unităţii din clădirea "Ceprohart" sunt sub sechestrul Ministerului de Finanţe prin ANAF. În afară de creanţele bugetare, care acoperă cam peste 70% din totalul masei credale, mai sunt şi creanţele salariale, alte câteva miliarde de lei vechi, plus o creanţă comercială în cuantum de 103,7 miliarde lei vechi, deţinută de "Alpha Metal", furnizorul de gaz al fabricii de căldură în ultimii ani de funcţionare. De subliniat că şi "Alpha Metal" are creanţa garantată, după ce în 2011 a semnat cu municipalitatea un protocol menit la vremea respectivă să soluţioneze o criză în producerea energiei termice. Pe scurt, "Alpha Metal" oprise în plină iarnă furnizarea gazului din cauza datoriilor mari ale CET şi a forţat semnarea respectivului protocol pentru reluarea furnizării. Iată şi câteva pasaje din actul respectiv: "SC CET SA se obligă să constituie garanţie reală mobiliară asupra unui număr de 120.000 certificate privind emisiile de CO2 atribuite societăţii (cotaţia la bursă a unui astfel de certificat la momentul decembrie 2011 era de 11 - 12 euro - n.r.) (...) Garantarea obligaţiilor de plată cu un număr de 6 Bilete la Ordin emise în alb, fără protest, de către SC CET SA, din care ultimele 3 vor fi avalizate de CLM Brăila (avalizare bilet la ordin - procedură prin care se acordă o garanţie suplimentară privind asigurarea plăţii la scadenţă a sumei înscrise în biletul la ordin - n.r.)".
Revenind la seria de licitaţii anunţată pentru luna aceasta, anunţul prevede că ofertanţii interesaţi pot cumpăra caiete de sarcini contra sumelor cuprinse între 50 lei şi 2.500 lei, în funcţie de valoarea bunului vizat de potenţialii cumpărători. De asemenea, li se cere constituirea unei garanţii de participare la licitaţie în cuantum de 10% din valoarea de pornire şi trebuie achitată cu cel puţin 2 zile anterior datei licitaţiei.
Reamintim că în decembrie 2013, Tribunalul Brăila a dispus deschiderea procedurii generale de faliment pentru CET SA Brăila. Intrarea în faliment a venit după ce problemele companiei s-au acutizat în ultimii ani, pe fondul acumulării de datorii şi a culminat cu momentul februarie 2013, când operatorul n-a mai putut prepara agent termic după ce furnizorul de combustibil a închis definitiv robinetul. În toamna trecută, CLM a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată sursa de finanţare pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Deciziile au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare în Brăila.
