Compania Naţională de Autostrăzi este dispusă să cheltuiască în jur de 50 milioane de euro numai pe studii de fezabilitate pentru un total de 673 km de autostradă inclusiv cei 120 km pe relaţia Galaţi - Brăila - Buzău. Da, da, aţi citit bine 50 milioane euro pentru studii de fezabilitate! Adică undeva la 75.000 euro pentru fiecare kilometru de autostradă proiectat. Dar risipa nu se opreşte aici, pentru că studiile pentru aceste autostrăzi - care nici măcar nu se ştie dacă vor intra vreodată în construcţie - au un termen de valabilitate. Mai explicit, dacă nu se încep efectiv construcţiile în acel interval, studiile trebuie revizuite. Alţi bani, altă distracţie. Şi vă daţi seama că sunt şanse extrem de mari ca fix acest scenariu să se întâmple, dacă ne uităm la câţi kilometri de autostradă construieşte anual statul român. De unde această dărnicie a Companiei de autostrăzi, poate vă întrebaţi? Răspunsul este previzibil: în noiembrie urmează alegerile prezidenţiale, iar peste doi ani urmează alegerile locale şi generale. Nu ne este greu să ne imaginăm că o parte din aceste 50 de milioane euro vor ajunge pe căi ocolite în puşculiţa de partid pentru susţinerea campaniilor electorale.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a scos la licitaţie nu mai puţin de 7 contracte în domeniul "Servicii de arhitectură şi servicii de inginerie" printre ele numărându-se şi mult discutata autostradă Galaţi - Brăila - Buzău, proiect pe care ministrul Şova îl anunţa în luna martie. Valoarea totală estimată pentru cele 7 noi studii de fezabilitate este între 45,7 şi 54 milioane de euro din care circa 4,5 milioane euro numai proiectul care implică şi judeţul nostru.
Iată proiectelor de autostrăzi pentru care se finanţează studii de fezabilitate:
Sibiu - Piteşti - 117 km cu o valoare estimată a studiului de fezabilitate între 43,4 şi 51,3 milioane de lei fără TVA (între 9,7 şi 11,4 milioane de euro);
Sibiu - Făgăraş - 72,5 km cu o valoare estimată a studiului de fezabilitate între 23,5 şi 27,7 milioane fără TVA (între 5,3 şi 6,2 milioane de euro);
Centura Bucureşti Nord - 52,77 km cu o valoare estimată a studiului de fezabilitate între 14,3 şi 16,9 milioane lei fără TVA (3,2 şi 3,8 milioane euro);
Târgu Mureş - Ditrău - 91,6 km cu o valoare estimată a studiului de fezabilitate între 33,2 şi 39,3 milioane lei fără TVA (echivalentul a 7,4 şi 8,74 milioane euro);
Ditrău - Târgu Neamţ - 118,1 km - valoare între 43,6 şi 51,6 milioane lei fără TVA (9,7 şi 11,5 milioane euro);
Târgu Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni - 100,6 km - între 26,1şi 30,9 milioane lei fără TVA (5,82 şi 6,87 milioane euro);
Buzău - Brăila - Galaţi - 120 km valoarea estimată între 20,5 şi 24,2 milioane lei fără TVA (4,56 şi 5,4 milioane euro).
Studiile de fezabilitate sunt obligatorii pentru demararea lucrărilor de construcţie a autostrăzilor, însă acestea au un termen de valabilitate. Cu alte cuvinte, odată finalizate studiile, lucrările la aceste autostrăzi trebuie să pornească în termenul de valabilitate, altfel va fi nevoie pe viitor de noi revizuiri sau actualizări ale studiilor. Realizarea studiilor de fezabilitate este finanţată nerambursabil din bani europeni şi de la bugetul de stat.
Ofertele pentru Buzău - Brăila - Galaţi vor fi deschise vineri, 18 iulie
Să detaliem un pic datele achiziţiei publice pentru studiul de fezabilitate aferent autostrăzii Buzău - Brăila - Galaţi. Potrivit anunţului de licitaţie publicat în SEAP contractul vizează "Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Buzău-Brăila-Galaţi", urmând a fi contractate Servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; servicii de amenajare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică; servicii de testare şi analiză tehnică. Mai departe, obiectul contractului îl reprezintă în afară de elaborarea efectivă a studiului, pregătiarea documentaţiei necesare în vederea transmiterii aplicaţiei de finanţare din fonduri structurale pentru acest proiect, plus pregătirea documentaţiei de atribuire pentru contractul de lucrări aferente aceluiaşi proiect, precum şi asigurarea asistenţei beneficiarului pe durata procedurii de achiziţie publică.
Firmelor interesate de acest contract li se cere să constituie garanţie de participare în cuantum de 365.000 lei. O altă cerinţă este aceea ca participanţii să fi realizat în 2011 - 2013 o medie a cifrei de afaceri globale de minim 18 milioane lei. De asemenea, ofertanţii trebuie să demosntreze că în eventualitatea câştigării contractului au disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de societăţi bancare în valoare de minim 3,1 milioane lei sau echivalent, sumă suficientă pentru a realiza cash-flow-ul de realizare a contractului pentru o perioadă de 2 luni. O altă cerinţă este aceea ca ofertantul să fi prestat şi dus la bun sfârşit în ultimii 3 ani, cel mult 3 contracte similare în valoare totală cumulată de minim 6,5 milioane lei fără TVA.
Aşa cum am spus, tipul procedurii aleasă pentru atribuirea acestui contract este licitaţia deschisă cu unic criteriu de atribuire "preţul cel mai scăzut".
Termenul limită comunicat pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este vineri, 18 iulie, ora 10.59, iar termenul limită de primire a ofertelor expiră în aceeaşi zi la ora 11.00, urmând ca două ore mai târziu comisia de licitaţie din cadrul CNADNR să deschidă plicurile cu oferte la sediul din capitală al companiei.
Nazare: "Tot ce fac e să mai toace nişte bani pentru firmele de consultanţă"
Subiectul a fost comentat şi de către deputatul PDL Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ungureanu. În opinia parlamentarului democrat liberal, "planurile măreţe" ale ministrului Dan Şova nu sunt altceva decât "minciuni" şi asta pentru că, după cum spune fostul ministru, nu există suficiente fonduri, fie europene, fie de la bugetul de stat, care să acopere realizarea tuturor acestor tronsoane de autostradă. Pe de altă parte acest studiul de fezabilitate, din punctul său de vedere, nu este altceva decât campanie electorală şi se urmăreşte "să se mai toace nişte bani pentru firmele de consultanţă". "Ministrul Şova a trecut de la desenat cu cariocile pe hărţi la licitat studii de fezabilitate pentru autostrăzi imaginare. (...) Aşa că tot ce vom avea vor fi noi dosare cu studii de fezabilitate pe care se va aşterne praful. Pentru autostrada Buzău-Brăila-Galaţi vorbim deja de o epopee. Să ne amintim că prin decembrie această autostradă a apărut în planurile prezentate triumfalist de Ponta, ca apoi a doua zi să dispară şi să reapară un traseu prin Focşani pentru că fusese supărat baronul Oprişan. În martie, reapare în acele hărţi măzgălite în culori de ministrul Şova traseul Buzău-Brăila-Galaţi şi ni se spune că va fi finanţat din fondurile europene disponibile prin Mecanismul Conectarea Europei. Am tot încercat să le spun că nu vor putea pentru că acele fonduri au o direcţionare foarte clară la nivel european şi iată că acum, în anunţul pentru studiul de fezabilitate, vorbesc de fonduri structurale. Problema se pune cum vor acoperi din fondurile disponibile pentru infrastructura de transport (aproximativ 6 miliarde de euro în următorii 7 ani) toate proiectele anunţate de ei. Deci este evident că lansează anul acesta toate studiile de fezabilitate pentru a putea minţi în campanie că vezi doamne fac autostrăzi, dar de fapt tot ce fac e să mai toace nişte bani pentru firmele de consultanţă", a declarat sursa citată.
Ar mai trebui menţionat faptul că, la începutul săptămânii, deputatul PDL a solicitat premierului Victor Ponta şi ministrului Dan Şova să facă publice negocierile cu constructorii şi finanţatorii autostrazii Comarnic-Braşov, precum şi corespondenţa cu Eurostat în aceasta problemă. "Este inacceptabil ca un proiect în concesiune, lansat în procedură de licitaţie cu o valoare estimată de 1,2 miliarde euro şi cu o lungime de 58 de kilometri să ajungă să coste cu 600 de milioane de euro mai mult şi să aibă numai 53 de kilometri. Eurostat e o instituţie serioasă care nu poate fi păcălită de minciunile lui Ponta şi Şova, iar discuţiile acestea trebuiau să aibă loc încă din perioada de pregătire a licitaţiei, aşa cum începusem în 2012. PDL va discuta acest subiect şi în cadrul întâlnirii pe care o va avea cu delegaţia FMI pentru că nu putem permite angajarea statului român într-un fiasco care poate depăşi ca amploare Bechtelul", a menţionat Nazare.
O autostradă fără destinaţie finală
Mai marii desenatori ai ţării, au trasat în joacă un tronson de autostradă care lega Buzăul - Brăila - Galaţiul şi tot fac public proiectul de o vreme încoace. Minţile unora deja începuseră să întocmească planuri strategice şi tot felul de proiecte măreţe, care s-au tot schimbat de la o zi la alta. Proiectul de autostradă anunţat, la finele anului trecut, în Parlament, de premierul Victor Ponta, care ar fi trebuit să pornească de la Buzău şi să ajungă la Galaţi, via Brăila, a avut o viaţă extrem de scurtă. După doar o zi, harta pe care apărea viitoarea autostradă a fost înlocuită cu altă variantă. De data aceasta, autostrada ar fi trebuit să pornească de la Focşani, să meargă până la Galaţi, apoi să facă un ocol, oprindu-se la Brăila, semn că precedentul desen a rănit orgoliul baronului PSD din Vrancea, Marian Oprişan, care şi-a dorit şi el, măcar pe hârtie, o bucăţică de autostradă. Lipsa de consecvenţă nu a făcut altceva decât să întărească scepticismul celor care au privit de la bun început proiectul propus pentru Brăila ca fiind o simplă gogoaşă electorală.
