Averea municipalităţii este lăsată la cheremul hoţilor. Întreaga reţea secundară a fostului sistem de termoficare, evaluată undeva la circa 10 milioane de euro, însemnând punctele şi centralele termice din oraş, în care statul a pompat bani cu nemiluita de-a lungul anilor, zace fără niciun fel de pază. Deja "termitele" de fier vechi au dat primele lovituri, timide pentru început, ca să testeze terenul, poliţiştii având în lucru opt dosare penale pe această temă. După exemplul reţelei de conducte de termoficare din care s-a furat la greu până să fie vândută, vom asista, cel mai probabil, la un jaf de dimensiuni colosale, căruia forţele locale de ordine nu vor reuşi să-i facă faţă. Există o hotărâre a Consiliului Municipal, din 2014, care spune că întreg acest patrimoniu ar trebui preluat în administrare, aşadar şi în pază, de către Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila, însă nu a fost nici acum, după circa 2 ani de la aprobare, pusă în aplicare. CUP refuză asumarea acestor obligaţii - chiar dacă şi Prefectura Brăila i-a cerut socoteală -, spunând că nu este treaba companiei.
Au înghiţit milioane şi milioane de lei, iar acum nimeni nu mai dă doi bani pe ele. Mai puţin hoţii de fier vechi, care deja şi-au manifestat "interesul". Este vorba despre un inventar de vreo 10 milioane de euro, însemnând clădiri, instalaţii şi automatizări aferente punctelor şi centralelor termice din municipiu. În total, discutăm despre 57 de puncte termice şi 12 centrale termice răspândite în întreg municipiul, toate cu o valoare estimată undeva la aproape 45 milioane lei, adică echivalentul a circa 10 milioane de euro. Odată cu intrarea în faliment a fostei fabrici de căldură - SC CET SA Brăila, toate aceste bunuri aparţinând domeniului public al municipiului s-au reîntors la proprietarul iniţial, adică CLM, care a decis încă din 2014 că vor fi preluate în administrare de către CUP "Dunărea", în vederea valorificării. Mai precis, a fost emisă HCLM nr. 61/27 februarie 2014, care spunea la articolul 2 că "se aprobă preluarea bunurilor de retur conform inventarului, evidenţiate în anexa parte integrantă din prezenta hotărâre, realizat de Comisia constituită prin Dispoziţia Primarului Municipiului Brăila nr. 100/13.01.2014 şi transmiterea acestora în administrarea SC Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila SA care va formula propuneri cu privire la valorificarea acestora".
Au trecut mai bine de doi ani de la acel moment şi încă nu s-a semnat protocolul de predare-primire între defunctul CET şi CUP "Dunărea" pentru aceste bunuri. Mai mult, surse din cadrul fostei fabrici de căldură ne-au declarat că, în mod suspect, cei de la CUP "Dunărea" n-au reacţionat la niciuna dintre adresele prin care li se puneau în vedere obligaţiile conform HCLM 61/2014 şi erau invitaţi să le pună în aplicare.
Ulterior, în decembrie 2015, CLM a revenit cu o completare la acest act, în sensul că a permis trecerea din public în privat a tuturor echipamentelor din PT-uri şi CT-uri, astfel încât să poată fi demontate şi depozitate într-o locaţie agreată de CUP "Dunărea", pentru a fi protejate de furturi. Şi această hotărâre a fost ignorată de companie.
Prefectura Brăila, trimisă la "plimbare" de către CUP "Dunărea". Cu politeţe şi tact, evident
Problema este că această atitudine aproape ostilă a operatorului de apă-canal-epurare, aflat în subordinea autorităţilor locale, este de natură să aducă prejudicii municipalităţii, ca proprietar, mai ales că i-a fost trasată în mod special drept sarcină administrarea acestor bunuri, cărora hoţii le dau insistent târcoale. Şi nu este prima dată când CUP "Dunărea" aplică hotărârile CLM după bunul plac, cunoscut fiind recentul episod în care a refuzat să preia magistrala şi conductele de termoficare, tergiversând procedura de predare-primire până la momentul vânzării ţevilor către o firmă din Sibiu, specializată în recuperare de fier vechi. La vremea respectivă, hoţii şi-au făcut de cap şi au "tocat" cam 11 kilometri de conducte, rezultând un prejudiciu adus bugetului local de peste 1 milion de lei, prin neîncasarea cotei cuvenite municipalităţii din valorificarea la fier vechi a conductelor de termoficare.
Revenind la situaţia din prezent sau mai bine spus la furturile din prezent, trebuie precizat faptul că poliţiştii brăileni au apelat în disperare de cauză la Prefectura Brăila, căreia i-au semnalat avalanşa de infracţiuni având drept ţintă bunurile din punctele şi centralele termice. Într-o corespondenţă a IPJ Brăila cu Prefectura se menţionează în clar faptul că din 2015 până în februarie anul curent, la Biroul Investigaţii Criminale au fost înregistrate opt dosare penale privind furturi din punctele termice dezafectate, existente pe raza municipiului. Mai mult, poliţiştii au solicitat intervenţia Instituţiei Prefectului pentru conservarea acestui patrimoniu.
Prefectura s-a adresat ulterior CUP "Dunărea", atrăgându-i atenţia asupra furturilor, numai că răspunsul primit a fost de-a dreptul halucinant: sub semnătura directorului general al companiei, Mihail Chiriţă, operatorul a spus că în cazul de faţă nu-i sunt opozabile prevederile Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor întrucât bunurile la care se face referire nu fac parte din gestiunea CUP Dunărea, şi mai mult, compania nu are treabă cu ele pentru că "operatorul are dreptul de a furniza/presta serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în Aria de Competenţă Teritorială a Delegatarului (Unitatea Administrativ Teritorială)". Cu alte cuvinte, are alte obligaţii şi treburi mult mai importante decât aceea de a respecta două hotărâri ale CLM, prin care i se spune foarte clar că trebuie să preia în administrare toate aceste bunuri. Dacă argumentaţia invocată de Chiriţă este atât de solidă, ne întrebăm de ce nu a atacat pe cale administrativă sau juridică HCLM-urile în discuţie. O instanţă ar fi tranşat foarte clar problema şi, dacă i se dădea dreptate, prin hotărâre judecătorească, ar fi scăpat de obligaţia preluării în administrare a bunurilor din fostul sistem de termoficare. A preferat să tergiverseze cât a putut procedura. Numai că HCLM-urile îşi produc efectul juridic, context în care CUP "Dunărea" este administratorul de drept al bunurilor şi astfel are obligaţia de a le păzi. Pe cale de consecinţă, orice diminuare prin furt a patrimoniului îi este imputabilă companiei, la fel cum ar fi trebuit să se întâmple şi cu prejudiciul de la magistrala de termoficare.
Aurel Simionescu: "Se va încerca o valorificare a acestor bunuri"
În faţa răspunsului primit de la CUP "Dunărea", Prefectura Brăila s-a adresat Consiliului Local Municipal, căruia i-a pus în vedere că trebuie să facă toate demersurile pentru aplicarea prevederilor HLCM în discuţie, mai ales că, până la urmă, operatorul funcţionează sub autoritatea CLM . "În acest sens vă solicităm să întreprindeţi toate măsurile şi acţiunile necesare pentru ca 58 de puncte termice dezafectate să nu devină factor de risc care să afecteze mediul înconjurător, siguranţa şi protecţia cetăţenilor", se precizează în adresa de la Prefectură, semnată de Mădălina Cochino.
Contactat de reporterii "Obiectiv", primarul Aurel Simionescu a explicat că problema îşi va găsi o rezolvare, în sensul că bunurile vor fi scoase la licitaţie, dar nu a dat nicio garanţie că până atunci vor fi, totuşi, preluate şi protejate de către CUP Dunărea. "Urmare a adresei Prefecturii Brăila, am avut o discuţie cu vicele Dănăilă, pe această temă şi sunt două variante de lucru: scoaterea la licitaţie, ca întreg, a acestor bunuri, iar a doua, licitaţie, pentru a stabili o firmă care să demonteze instalaţiile din aceste puncte şi centrale termice pentru a fi depozitate într-o locaţie sigură. La început au fost CET-uri din ţară interesate să preia instalaţii din punctele termice, însă se doreau doar anumite componente. Noi le-am spus că ar trebui să preia un PT întreg, nu doar pe bucăţele, iar această variantă nu a fost agreată de dumnealor. Dar, repet, se va încerca o valorificare a acestor bunuri", ne-a declarat sursa citată. Întrebat despre refuzul CUP "Dunărea" de a aplica prevederile HCLM nr. 16/2014 şi 420/2015, Simionescu a spus: "Au şi ei, pe de o parte, dreptate, în sensul că inventarierea bunurilor comportă anumite discuţii pe parte de valori de inventar. De exemplu, în PT-uri sunt unele îmbunătăţiri făcute de cei de la CET, altele sunt făcute într-o altă conjunctură de finanţare. Adică lucrurile nu sunt clare şi asta deoarece nimeni nu s-a aşteptat vreodată să ajungem să valorificăm reţeaua de termoficare".
Ionel Alexandru: "Aş fi destituit conducerea CUP Dunărea!"
Consilierii municipali, însă, nu sunt de aceeaşi părere. Ionel Alexandru, de exemplu, unul dintre iniţiatorii HCLM nr. 61/2014, spune că vina pentru întreaga poveste o poartă primarul Aurel Simionescu, întrucât are obligaţia de a duce la îndeplinire hotărârile CLM. "Nu se poate ca dispoziţiile unui primar şi ale legislativului local - şi mă refer aici la CLM -, să nu valoreze doi bani în faţa unei companii publice care, culmea, este în subordinea municipalităţii. Văd vinovat de această situaţie în primul rând primarul municipiului, plus structurile din subordine, care aveau obligaţia de a pune în practică HCLM 61/2014, care la articolul 4 spune foarte clar că prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila prin Direcţia Patrimoniu, Direcţia Tehnică, Direcţia Finanţelor Publice Locale, Direcţia Juridic şi Contencios Administraţie Publică Locală, SC CUP Dunărea şi SC CET SA Brăila. De cealaltă parte, vinovată se face şi CUP Dunărea, ca instituţie subordonată CLM-ului, care trebuia să pună în practică acea hotărâre, ce este lege pentru ea. Au mers la două capete atât cu conducta, cât şi acum, cu bunurile din punctele şi centralele termice. În locul primarului aş fi destituit conducerea CUP Dunărea, care de doi ani tot tergiversează lucrurile. Voi cere în următoarea şedinţă a CLM (programată astăzi, 27 aprilie - n.r.) demararea unei anchete pe acest subiect şi, la final, sancţionarea drastică a celor care se fac vinovaţi, inclusiv destituirea lor", a spus Alexandru.
Reamintim că în decembrie 2013, Tribunalul Brăila a dispus deschiderea procedurii generale de faliment pentru CET SA Brăila. Intrarea în faliment a venit după ce problemele companiei s-au acutizat în ultimii ani de "viaţă", pe fondul acumulării de datorii şi a culminat cu momentul februarie 2013, când operatorul n-a mai putut prepara agent termic după ce furnizorul de combustibil a închis definitiv robinetul. Ulterior, CLM a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare, pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată sursa de finanţare pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Deciziile au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare în Brăila.
Reporterii noştri au încercat, fără succes, ieri, până la închiderea ediţiei, să obţină un punct de vedere şi din partea conducerii CUP "Dunărea".
