Trei firme din Brăila au reuşit să creeze un mecanism simplu, dar eficient, prin care au tras o ţeapă de 8 miliarde de lei vechi bugetului de stat. "Afacerea" le-a mers ca pe roate timp de mai bine de un an, până când au intrat pe fir comisarii Gărzii Financiare Brăila, stricându-le "jucăria" prin care patronii firmelor şi-au ascuns profiturile de ochii Fiscului. Pe scurt, este vorba despre trei firme de confecţii, toate din Brăila, care şi-au subcontractat în lanţ manopera la lucrări venite din Marea Britanie, ajungând în final la externalizarea aproape completă, dar numai în acte, a lucrărilor, către două firme din Bucureşti. Când comisarii brăileni au luat legătura cu firmele din capitală, surpriza a fost de proporţii: niciuna dintre aceste unităţi nu avea relaţii contractuale cu vreuna dintre societăţile brăilene. Concluziile celor de la Garda Financiară au fost predate cu documente doveditoare Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, pentru continuarea cercetărilor faţă de artizanii "tunului" financiar. De asemenea, dosarul a ajuns şi la departamentul Inspecţii Fiscale din cadrul Finanţelor Brăila, pentru a calcula dimensiunea exactă a prejudiciului, adică să adauge accesorii bugetare (majorări, penalizări şi dobânzi) celor 8 miliarde reprezentând prejudiciu de bază însemnând TVA şi impozit pe profit.
Afacere evazionistă în domeniul confecţiilor textile, demascată de comisarii Gărzii Financiare Brăila după o anchetă amănunţită, ce a durat luni întregi. Concluzia comisarilor a fost că trei firme din Brăila au pus la punct o reţea fictivă de subcontractare, prin care au drenat, departe de circuitul legal, sume importante de bani. "Începând cu luna martie, au fost demarate acţiuni de control ca urmare a unei sesizări prin care ne erau aduse la cunoştinţă date privind săvârşirea unor fapte de natură penală de către un grup de persoane având calitatea de administratori şi împuterniciţi ai unor societăţi comerciale din Brăila, cu activitate în domeniul confecţiilor textile. În urma cercetărilor noastre sesizarea s-a confirmat, în sensul că s-a descoperit că administratorul unei societăţi împreună cu alţi doi omologi au construit o schemă frauduloasă, cu scopul de sustragere de la plata impozitelor către bugetul general consolidat (TVA şi impozit pe profit) în paralel cu scoaterea din circuitul legal a unor importante sume de bani în numerar", ne-a declarat Ciprian Dorobăţ, comisarul şef al GF Brăila. Sursa citată a explicat că mecanismul de evaziune era relativ simplu: o firmă de confecţii a preluat în derulare comenzi cu parteneri din Marea Britanie, constând în execuţia unor lucrări de manoperă în sistem lohn la o serie de produse de confecţii textile. Dar societatea respectivă, neavând forţa de muncă necesară ci doar dotările tehnice, le-a închiriat altei societăţi, care a angajat 130 de persoane pentru a executa efectiv lucrările de manoperă. Numai că, surpriză, această societate a generat acte financiar-contabile din care reiese că, de fapt, lucrările ar fi fost efectuate de către o a treia companie, tot din Brăila.
Plăţile pe lanţul comercial s-au făcut în numerar
Mai precis, "în urma cercetărilor a rezultat că, scriptic, lucrările de manoperă ar fi executate de o a treia societate, care în perioada iulie 2011 a emis în acest sens facturi de prestări de servicii aproape integral pentru toate comenzile derulate de prima firmă, cea care a preluat iniţial comanda de la clientul din Marea Britanie. Verificând pe lanţul comercial a rezultat că această ultimă companie nu deţine nici utilaje şi nici forţă de muncă pentru realizarea de confecţii textile", a spus Dorobăţ. Mai departe, ca să se piardă urma "afacerii", patronul acestei ultime unităţi din lanţ a prezentat facturi având ca emitente două firme din Bucureşti care, chipurile, ar fi executat manopera comenzilor venite din Marea Britanie. Astfel că pe lanţul comercial a fost dedus ilegal TVA în cuantum de peste 470.000 lei, precum şi cheltuieli în cuantum de aproape 2 milioane de lei, care au condus la sustragerea de la plata unui impozit pe profit estimat la 316.000 lei. Interesant de punctat ar fi faptul că transferul de sume între firmele implicate s-a făcut în numerar, cu bonuri de casă sub plafonul de 5.000 de lei fiecare. Peste acest prag, legea obligă utilizarea serviciilor de transfer bancar, deci o transparenţă a relaţiilor comerciale între firme. "Conform informaţiilor din bazele de date ale ANAF, respectiv Declaraţia 112 şi declaraţia 394, a rezultat că partenerii din Bucureşti nu au angajaţi şi nici nu au declarat vreo livrare către firma brăileană, fapt care duce la concluzia că facturile sunt fictive", a mai spus şeful Gărzii Financiare Brăila. Mai mult, din verificarea datelor menţionate în facturile respective cu privire la numele delegaţilor şi maşinile folosite a rezultat că sunt informaţii fictive, mai ales că persoanele menţionate ca delegaţi nu există, iar maşinile indicate în acte erau inadecvate transporturilor de mărfuri precum valuri de ţesături, piese croite şi confecţii finalizate.
"Raportul nostru de specialitate şi documentele doveditoare au fost trimise şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, pentru continuarea cercetărilor în sfera penală asupra administratorilor şi împuterniciţilor firmelor din întreg lanţul comercial, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală. De asemenea, am făcut şi propunere de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor personale ale administratorilor şi împuterniciţilor implicaţi în această afacere", a încheiat Dorobăţ.
Bilanţ la 6 luni: amenzi de aproape 1 milion de lei
Potrivit raportului de activitate aparţinând Gărzii Financiare Brăila, aferent primului semestru din acest an, instituţia a efectuat controale şi monitorizări la un număr de peste 900 de agenţi economici din Brăila, majoritatea unităţilor verificate de către comisari activând în domeniul comerţ, trafic intracomunitar şi agricultură. Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de aproape 1 milion de lei, din care aproape jumătate în cazul societăţilor comerciale cu activitate de tip en-gros, en-detail precum şi cele care îşi desfăşoară activitatea în pieţe târguri şi oboare. De asemenea, au fost confistate sume şi bunuri de circa 48.000 lei şi au fost iniţiate două plângeri penale cu un prejudiciu estimat în valoare de circa 2 milioane de lei. În ce priveşte sectorul agricol - comerţ cu cereale şi produse de morărit şi panificaţie, comisarii brăileni au controlat 47 de societăţi, dintre care 15 au fost descoperite cu nereguli. Drept urmare au fost făcute şapte plângeri penale cu un prejudiciu estimat de aproape 35 milioane de lei, au fost aplicate amenzi în cuantum de 68.500 lei, plus confiscări de sume şi bunuri însumând aproape 850.000 lei.
Per total, comisarii au făcut 24 de sesizări penale cu un prejudiciu estimat de aproape 38,9 milioane de lei.
