Este dezlegare la peşte şi, pentru o zi, credincioşii renunţă la post şi pregătesc peşte la grătar, saramură sau peşte la cuptor, în cinstea sărbătorii. Brăilenii merg la hramul Bisericii Greceşti, monument cunoscut în tot Răsăritul, emblemă a oraşului, lăcaş de cult ctitorit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de fruntaşii grecilor statorniciţi pe aceste meleaguri. Devenită celebră datorită izvorului ce se află sub Sf. Altar, Biserica Greacă este singurul edificiu ortodox cu trei hramuri şi trei altare. Izvorul despre care se crede că ar avea proprietăţi miraculoase, aflat la 12 metri adâncime, atrage an de an mii de pelerini din toată ţara, ba chiar şi de peste hotare. Intervievaţi în anii trecuţi, preoţii care slujesc la Biserica Greacă, sunt de părere că, de fapt, nu apa în sine îi tămăduieşte pe credincioşi, ci credinţa lor în vindecarea oferită de Dumnezeu. Biserica de pe fosta cale a Silistrei a fost ctitorită la 8 septembrie 1863 de către obştea grecilor brăileni, cu voia domnitorului Cuza şi a episcopului de atunci al Dunării de Jos.
