Firmele familiei milionarilor gălăţeni Stăncic, trimise în judecată în mega-dosarul "Stancu v.s. DNA", au mai tras un condei de aproape 10 milioane de lei: au câştigat două contracte de lucrări privind refacerea căilor rutiere de acces în oraş (Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului) finanţate din "Banii lui Dragnea", mai precis prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, gestionat de Ministerul Dezvoltării condus de vicepremierul Liviu Dragnea. Ca într-un joc domino, toate piesele s-au aranjat şi au căzut de aşa natură încât trio-ul "Tancrad" - "Add Global Design" - "Tancrad Construct" a fost singurul participant şi, în final, adjudecatar al celor două proceduri de selecţie de oferte organizate de către municipalitate. Astfel se confirmă încă o dată, dacă mai era cazul, că "banii lui Dragnea" se concentrează în visteriile firmelor de casă ale PSD, cunoscut fiind faptul că tot prin finanţări PNDL firmele milionarilor Stăncic au prins o halcă generoasă din lucrările derulate prin acelaşi program şi de primăriile din judeţul nostru.
Rezultat previzibil la finalul procedurilor de achiziţie publică derulate de Primăria Brăila pentru atribuirea celor două contracte vizând modernizarea a două căi de acces în oraş dinspre Viziru şi dinspre Buzău. Asocierea "Tancrad" (lider) şi "Add Global Design" (asociaţi în părţi egale figurează gălăţeanul Ioan Lucian Florea şi bucureşteanul Andrei - Lucian Stancu), având subcontractantă subsidiara brăileană "Tancrad Construct" a fost unic ofertant şi în final adjudecatară a două contracte pentru care municipalitatea a organizat în august selecţie de oferte pentru două proiecte investiţionale, totalizând aproape 10 milioane de lei fără TVA. Mai precis, este vorba despre modernizarea Căii Călăraşilor şi a Şoselei Buzăului de la Barieră până la intersecţiile cu şoseaua de centură a oraşului, finanţarea venind 75% alocare de la bugetul de stat (Ministerul Dezvoltării) şi 25% cofinanţarea municipalităţii. Ca o paranteză, banii publici de la stat au însă un perfid miros de mită, după ce presa centrală a dezvăluit că alocările de la minister s-au scurs către firmele care au dat şpăgi grase decidenţilor politici, vezi dosarul DNA al baronului de Cluj, Horea Uioreanu. Tot o astfel de "scurgere" anchetează de câteva luni şi procurorii DNA la Brăila, într-un amplu dosar în care nu mai puţin de 19 persoane fizice (funcţionari publici, majoritatea salariaţi ai Consiliului Judeţean în frunte cu preşedintele Gheorghe Bunea Stancu şi vicele Florin Mija, plus administratorii a 2 firme de construcţii) şi persoane juridice ("Tancrad" SRL Galaţi, "Tancrad Construct" şi "Concivia" SA ambele din Brăila) au fost recent trimise în judecată într-un mega-dosar cu prejudiciu estimat de aproape 3 milioane lei prin licitaţii cu dedicaţie. Revenind, proiectul pentru Şoseaua Buzăului are alocat un buget de 4,4 milioane de lei, iar în final a fost atribuit la suma de 4,388 milioane lei (fără TVA), în timp ce pentru Calea Călăraşilor bugetul este un pic mai mare (are prevăzute şi realizarea a 3 sensuri giratorii: în dreptul Liceului de Construcţii, la intersecţia de la Kaufland şi la intersecţia cu Centura) - 5,3 milioane lei, preţul final de adjudecare fiind 5,267 milioane lei, fără TVA. Modernizarea constă, în principal, în refacerea covorului asfaltic, înlocuirea bordurilor şi ridicarea la cotă a canalizărilor şi gurilor de scurgere, pe o lungime de 2,9 km pentru Calea Călăraşilor şi cam tot la fel pentru Şoseaua Buzăului, plus realizarea sensurilor giratorii de pe Călăraşi. Aşa cum am spus, cele două contracte de lucrări, inclusiv partea de consultanţă, au fost câştigate în urma selecţiei de oferte de către "Tancrad" şi "Add Global Design" din Galaţi având subcontractant "Tancrad Construct" din Brăila, practic o subsidiară al grupului de firme aparţinând familiei milionarilor Stăncic.
Constructorul a primit deja ordinul de începere
Municipalitatea îşi doreşte începerea într-un timp cât mai scurt a lucrărilor la aceste proiecte, astfel încât constructorul să prindă cât mai mult din sezonul favorabil de lucru până la finele acestui an. Edilul şef a explicat că, la acest moment, a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. "S-a dat ordin de începere şi sper ca în 2 săptămâni, maxim - eu mi-aş dori chiar şi mai devreme -, să înceapă efectiv treaba. Ce este sigur la acest moment este că lucrările se vor face pe tronsoane de drum, pe câte un sens de circulaţie. Urmează ca dumnealor să prezinte un studiu de trafic aprobat de Poliţie, din care se va şti clar dacă lucrările se vor face simultan, pe ambele şantiere, ori pe rând, sau dacă se începe din capete opuse sau nu. Într-adevăr, va fi mai greu în perioadele în care lucrările se vor executa, dar nu este imposibil mai ales că există deja experienţa în ce priveşte lucrările de la Bulevardul Dorobanţilor, dar şi la Calea Călăraşilor şi astfel, spunem noi, nu va fi complet blocată circulaţia în oraş. Astăzi dimineaţă, de exemplu, dacă a plouat toată lumea a plecat cu maşina la serviciu şi mai există un vârf după-amiază când se întorc acasă, în rest circulaţia este mai lejeră. Repet, se vor găsi soluţii", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.
De precizat că municipalitatea are în vedere realizarea de proiecte similare şi în cazul celorlalte căi de acces în oraş, mai precis dinspre Râmnicu Sărat şi dinspre Focşani.
Scandalul baronului de Cluj, Horea Uioreanu
Pocurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au în lucru un dosar pe numele preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, pe care-l acuză că ar fi cerut şi primit mită de la un om de afaceri dornic să prindă un contract de lucrări pe bani publici prin OG 28/2013. DNA susţine că după ce a primit de la afacerist prima tranşă de mită, Uioreanu a cerut şi a primit de la Ministerul Dezvoltării finanţări de peste 3 milioane lei pentru firma mituitorului. Banii au fost alocaţi, aşa cum am spus în baza OG 28/2013, de Ministerul Dezvoltării condus de vicepremierul Liviu Dragnea. De altfel şi Culiţă Tărîţă, preşedintele CJ Neamţ, a acuzat practici mafiote în alocarea banilor prin aceeaşi OG 28/2013. Culiţă a declarat public faptul că Ministerul Dezvoltării i-ar fi cerut să direcţioneze o parte din banii primiţi în baza celebrei ordonanţe către anumite firme.
Interesant este că printre primele judeţe care au beneficiat şi beneficiază în continuare de sume mari de bani prin PNDL, se numără judeţul Gorj, din care este premierul Victor Ponta, dar şi Constanţa, al baronului Nicuşor Constantinescu.
Şi Brăila are alocări consistente prin PNDL
• "Concivia" şi "Tancrad" magnet pentru "banii lui Dragnea" • împreună, cele două firme au câştigat contracte de lucrări cam pentru 97% din fondurile alocate judeţului nostru prin PNDL
Banii de la Ministerul Dezvoltării au fost împărţiţi la Brăila între firmele de casă ale baronului PSD Bunea Stancu: "Concivia" şi "Tancrad". Din cele aproape 30 milioane de lei alocate judeţului nostru prin PNDL, doar aproximativ 700.000 lei au ajuns la alţi constructori, în timp ce grosul a ajuns în visteriile celor două companii. De departe însă, "Tancrad" a concentrat cele mai multe sume, "aspirând" vreo 20,4 milioane lei. Ca o privire de ansamblu, la Brăila, alocările prin PNDL au fost dirijate preponderent pentru finanţarea unor investiţii derulate de către primării conduse de PSD-işti (5,7 milioane lei), dar au ajuns bani şi pentru lucrări la primării PNL-iste (4,4 milioane lei), PDL-iste (1,5 milioane lei) sau UNPR-iste (0,54 milioane lei), la care se adaugă şi 3 contracte încheiate direct de CJ Brăila cu o valoare cumulată la vreo 17 milioane lei. De precizat că în ultimele luni au fost lansate în SEAP o grămadă de proiecte investiţionale locale finanţate prin PNDL, aşa cum este cazul asfaltărilor de 100.000 euro la Gropeni, sau reabilitarea drumurilor şi străzilor de la Zăvoaia, Movila Miresii sau Surdila Găiseanca.
Stancu & Co. trimişi în judecată
Procurorii DNA au îngroşat rândul funcţionarilor din Consiliul Judeţean Brăila care au "picat" odată cu şeful lor, social democratul Gheorghe Bunea Stancu, fiind trimişi în judecată. La începutul lunii august, când mascaţii l-au săltat pe şeful CJ şi vicele Florin Mija, pe lista neagră erau şi 6 salariaţi ai instituţiei, plus 3 foşti diriginţi de şantiere şi doi administratori de firme de construcţii. Pentru toţi s-a dispus atunci, în august, continuarea urmăririi penale. Numai că zilele trecute, când s-a pus problema trimiterii în judecată, lista a suferit modificări substanţiale. De exemplu, s-au adăugat 6 noi funcţionari şi au ieşit din schemă cei 3 diriginţi de şantier. În plus, au intrat în culpă şi firmele de construcţii "Concivia" SA, "Tancrad" SRL Galaţi şi "Tancrad Construct", alături de administratori. Odată cu această măsură, procurorii cer ca Stancu&Company inclusiv cele 3 firme să răspundă cu averea pentru un prejudiciu de aproape 3 milioane de lei. Trimiterile în judecată sunt în general pentru abuz în serviciu, conflict de interese, dar şi instigare la abuz pentru obţinere de foloase necuvenite.
