Considerat drum strategic, deoarece constituie cea mai scurtă legătură rutieră între Dunăre şi Siret, DJ 255A traversează mai multe Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul Brăila şi ar putea fi mană cerească pentru şoferi. Numai că şoferii îl ocolesc cât pot, din cauza stării absolut precare în care se află. Această cale de comunicaţii rutiere porneşte de la digul râului Siret, din micul sat Cotu Mihalea, şi uneşte localităţile Cotu Lung, Muchea, Siliştea, Romanu, Scorţaru Vechi, Traian, Unirea, ajungând până la trecerea bac peste Dunăre de la Gropeni. Se spune că ruta a fost concepută de armata germană, în timpul celui de-al doilea război mondial. Importanţa strategică a acestui drum rezidă şi din faptul că ar putea constitui o a două centură de ocolire a municipiului Brăila. Cu toate acestea, pe anumite tronsoane din DJ 255A starea carosabilului este atât de rea, încât până şi căruţaşii evită să meargă pe acolo. De acest aspect sunt conştiente şi autorităţile judeţene, care par decise să ia măsuri. Astfel, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu, ne-a declarat că anul viitor vor fi accesate fonduri europene pentru modernizarea tronsonului Gropeni - Unirea - Silistraru, pe o lungime de 18 kilometri. În total, DJ 255A se întinde pe 49 de kilometri.
Totodată, Viorel Mortu ne-a explicat de ce DJ 255A nu a fost inclus şi în rândul drumurilor judeţene sau comunale pentru care s-au alocat recent 7 milioane de lei, bani proveniţi din taxa pe valoare adăugată şi a cotei de 18,5% din impozitul pe venit. "Această sumă de aproape 7 milioane lei a fost dată pentru continuarea finanţării unor drumuri începute şi neterminate, nicidecum pentru începerea unor activităţi de modernizare de tipul celei de care urmează să beneficieze un tronson din DJ 255A. Deci am dat numai acolo unde erau şantiere începute şi neterminate. Unele vor finaliza proiectele cu aceşti bani, altele nu. În cadrul seriei noi de proiecte europene, Brăila are de modernizat aproximativ 80 de kilometri. Am optat pentru Şoseaua Gulianca - Gradiştea - Şuţeşti - Ianca - Bordei Verde - Viziru, care este foarte circulată şi care scurtează legătura între Moldova şi Dobrogea sau Muntenia. Valoarea este de 22 - 23 de milioane de euro, pentru 63 km. Al doilea tronson pe care l-am propus face parte din DJ 255A, fiind cuprins între Gropeni, Unirea şi Silistraru - aproape 19 Km. Urmează ca, pe viitor, să se finanţeze şi alte segmente din DJ 255A, respectiv Traian - Romanu, apoi Romanu - Muchea - Cotu Mihalea până la Siret", ne-a explicat preşedintele interimar Viorel Mortu.
"Modernizarea" din perioada alegerilor din 2008
Rămâne de văzut dacă şi cum se va concretiza modernizarea anunţată pentru 2016 de conducerea CJ. O tentativă de modernizare a DJ 255A, dar din capătul celălalt, de la Siret, mai exact pe tronsonul de circa 5 kilometri dintre localitatea Cotu Lung şi intersecţia cu drumul naţional 23 Brăila - Focşani, a avut loc în urmă cu şapte ani, în perioada alegerilor parlamentare de atunci. Sătenii din Cotu Lung îşi amintesc cum, în toamna anului 2008, şi-a făcut apariţia o "armată" de utilaje care, în doar câteva zile, a asfaltat mai bine de un kilometru de drum, de la ieşirea din sat până la un canal de irigaţii. Toată lumea s-a bucurat atunci sperând că, în sfârşit, cei 5 kilometri până la şoseaua naţională vor putea fi parcurşi în condiţii civilizate după ce, ani de zile, maşinile şi-au "rupt" roţile în gropile şi denivelările carosabilului acoperit cu strat de piatră. Bucuria sătenilor a fost, însă, de scurtă durată. După ce au turnat asfalt până la canalul de irigaţii aflat la un kilometru de sat, utilajele au dispărut. "Nu-i nimic, se vor întoarce. Dacă au început treaba, trebuie să o termine!", şi-au spus oamenii şi, când a venit ziua votului, cei mai mulţi dintre ei au pus ştampila pe candidaţii partidului lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele de atunci al CJ, pe care îl creditau cu meritul de a le asfalta drumul. Alegerile din toamna lui 2008 au trecut, au trecut lunile, au trecut şi anii unul după altul, dar utilajele aşteptate de cotulungeni nu s-au mai întors. Acel kilometru asfaltat atunci a rămas bun asfaltat. Pe restul drumului, până la intersecţia cu DN 23, 3,5 kilometri, pietrele, gropile şi denivelările sunt şi acum pe poziţie. Până în primăvara acestui an, de la Consiliul Judeţean nu a mai fost trimis niciun utilaj care să mai niveleze stratul de piatră. În aprilie 2015, Primăria comunei Siliştea, de care aparţine satul Cotu Lung, a pus un autogreder să mai astupe găurile din DJ 255A. Utilajul a făcut, însă, mai mult rău decât bine, fiindcă pământul de sub pietrele răscolite a ajuns pe carosabil, iar când ploua se forma un strat gros de noroi. La vremea respectivă, cotidianul nostru a consemnat acest aspect. Ulterior, Primăria Siliştea a mai trimis un autogreder, care a rezolvat cât de cât problema. "Mai mult de atât nu pot să fac, fiindcă drumul este al CJ-ului, nu al comunei. Dacă mă apuc să cheltui prea mult pentru întreţinerea lui, mă acuză justiţia de deturnare de fonduri", a explicat primarul din Siliştea, Ilie Eftimie (UNPR), poziţia ingrată în care se află.
Lucrare suspectă făcută de CJ-ul condus de Bunea Stancu
La ora actuală, porţiunea de DJ 255A dintre intersecţia cu DN 23 şi satul Cotu Lung se prezintă acceptabil. Există în continuare gropi şi denivelări, dar cel puţin a fost înlăturat acel strat de noroi care făcea drumul impracticabil astă-primăvară. "E rău, fiindcă gropile astea distrug maşina şcolii, care merge zilnic pe acolo. Dacă s-ar putea asfalta, ar fi ideal. Totul depinde de CJ, că la ei e drumul. Dacă ar fi fost al Primăriei aş fi făcut tot posibilul să accesez fonduri europene sau de la bugetul naţional ca să îl asfaltez. Aşa, n-am ce face. Ar fi o variantă să înfiinţăm un drum paralel, cu statut de drum de exploatare agricolă. Am putea să accesăm fonduri pentru aşa ceva, dar e o problemă cu nişte canale de irigaţii, peste care ar trebui să facem podeţe, ori aşa ceva nu cred că este eligibil", ne-a mai spus primarul din Siliştea.
Sătenii din Cotu Lung nu s-au împăcat nici până acum cu ideea că, în urmă cu 7 ani, drumul lor a fost asfaltat doar pe un sfert. "În hârtii figurează ca fiind asfaltat până la şosea. Au consemnat că s-a pus asfalt pe 5 kilometri, dar au asfaltat 1 kilometru, iar restul de bani i-au furat", se arată convinsă, într-o sesizare adresată redacţiei, o brăileancă, fiică a satului Cotu Lung, supărată că de câte ori merge în satul natal îşi distruge maşina pe drumul pietruit.
Totuşi, în arhivele Consiliului Judeţean nu figurează decât 1,2 kilometri ca fiind asfaltaţi, de pe acea porţiune din DJ 255 A. Restul apare în acte ca fiind acoperit cu pietriş. Ciudat este, însă, că în documentele CJ se specifică faptul că, în 2008, prin contractul nr. 87, încheiat pe 11 august, s-au dispus "lucrări de întreţinere îmbrăcăminţi asfaltice prin aşternerea unui covor bituminos, pe DJ 255A Cotu Lung - DN 23, 1,2 kilometri". Sintagma "Întreţinere îmbrăcăminţi asfaltice" presupune că acolo exista un strat de asfalt, care ar fi trebuit reparat. Or, de când există DJ 255A, prima dată când s-a turnat asfalt la intrarea în satul Cotu Lung a fost în 2008. Până atunci drumul a fost doar pietruit. Silviu Nisipeanu, directorul Direcţiei Tehnice a CJ, spune că nu cunoaşte foarte exact de unde ar putea fi această inadvertenţă, deoarece este nou în funcţie. "Nu cunosc ce s-a întâmplat la vremea respectivă. Din documente reiese că acolo s-au făcut lucrări de întreţinere îmbrăcăminţi asfaltice. Suma alocată acestei lucrări a fost de 809.200 lei, cu TVA, de la bugetul judeţului. Lucrarea a fost executată de firma «Tancrad»", ne-a declarat directorul Nisipeanu. Cei de la "Tancrad" îşi amintesc şi ei de această lucrare şi spun că s-a asfaltat doar pe o lungime de 1,2 km pentru că doar pentru atât s-au alocat fonduri la vremea respectivă. "Atât a fost finanţarea, atât s-a lucrat", ne-a spus directorul executiv al "Tancrad", Lucian Stanciu.
