Nerespectarea acestei reguli se traduce în amendă de la 50.000 la 100.000 lei, plus anularea actului de vânzarecumpă rare pentru terenul respectiv. Ca lucrurile să se complice şi mai mult, avizul Ministerului Apărării Naţionale se cere direct la Bucureşti, la Statul Major General. Vestea bună este că ministerul are obligaţia să răspundă în termen de 20 de zile lucrătoare la solicitarea vânzătorului, iar dacă nu o face se consideră acord tacit.
În plus, sunt scutite de aviz tranzacţiile între rude sau către arendaşii care lucrau deja loturile de teren. Proprietarii de terenuri agricole extravilane de pe raza a 5 comune din nordul judeţului au o grijă în plus atunci când se hotărăsc să le vândă. Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan spune foarte clar că pentru loturile aflate la o distanţă mai mică de 30 km de graniţa ţării este necesară obţinerea unui aviz din partea Ministerului Apărării Naţionale pentru a putea fi înstrăinate. Regula se aplică şI în cazul terenurilor din extravilan aflate pe o rază de 2,4 km în jurul obiectivelor speciale ale Armatei. Mai precis, la articolul 3 al Legii 17/2014 se precizează că "terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu a v i z u l specific al Ministerului A p ă r ă r i I Naţionale, eliberat în u r m a consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate". În cazul judeţului nostru, normele metodologice de aplicare a legii în discuţie prevăd la capitolul anexe o listă cu 5 comune, plus municipiul, în cazul cărora se aplică regula avizului special de la MApN.
Este vorba despre comunele Frecăţei, Cazasu, Vădeni, Siliştea şi Măraşu, însumând circa 34.000 ha de teren extravilan agricol. De menţionat că nu întreaga suprafaţă de pe raza acestor UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale) este sub incidenţa acestei prevederi, însă legea nu face referire clară şi despre ce areal este vorba. Totuşi, în urma discuţiilor cu primarii celor 5 comune, reporterii "Obiectiv" au putut realiza o hartă aproximativă privind suprafeţele de teren în cazul cărora proprietarii trebuie să se adreseze MApN.
"Este o birocraţie în plus!"
"În cazul comunei noastre, suprafaţa de extravilan agricol este de aproape 2.500 ha, însă nu toată intră sub incidenţa prevederilor Legii 17/2014", ne-a declarat Anton Tudorel, primarul de la Cazasu. "Fiecare proprietar în parte, dacă se hotărăşte se vândă, află din Cartea Funciară a terenului dacă trebuie sau nu să obţină avizul MApN. Pe parcursul anului trecut am avut tranzacţii vizând suprafeţe cumulate la circa 35 ha, în cazul cărora vânzătorii s-au adresat MApN, dar au obţinut fără probleme actele necesare şI tranzacţiile s-au încheiat. Cei drept, e o obligaţie în plus impusă prin Legea 17/2014 care vine cu o procedură stufoasă de vânzare a terenurilor din extravilanul agricol: anunţul la primărie, consultarea preemptorilor, adică rude, vecini şI arendaşii şi abia după aceea vânzarea este la liber. De la apariţia legii s-a observat o scădere a apetitului pentru tranzacţii cu teren agricol", a mai spus primarul comunei Cazasu.
Mult mai mare este suprafaţa de teren pe raza comunei Frecăţei. După cum susţine primarul, Ionel Bălan, din cele circa 40.000 ha de teren extravilan agricol de pe raza UAT-ului, pentru circa 10.000 ha ar fi necesară obţinerea avizului MApN.
"Îmi este greu să apreciez care sunt loturile şi parcelele în cauză, dar apreciez că aproximativ un sfert din extravilanul agricol s-ar încadra în prevederile noii legi. Deocamdată, la noi, nu au fost tranzacţii cu teren agricol la care să fi fost necesar avizul de la minister, asta poate şi din cauza procedurii cu notificarea, licitaţia, avize etc", a punctat Bălan. În cazul comunei Siliştea, extravilanul agricol este de 3.000 ha. "Zona unde este evident că trebuie obţinut avizul MApN este cea din vecinătatea Poligonului de la Muchea. Nu ştiu cât din totalul extravilanului agricol ar intra sub incidenţa Legii 17/2014, dar cred că o bună parte. Au fost tranzacţii cu terenuri unde s-a impus obţinerea avizului de la minister, însă oamenii, deşI au fost nemulţumiţi de această obligaţie în plus, a trebuit să respecte legea, aşa că s-au adresat MApN şi au obţinut în final avizul pentru vânzare", ne-a spus Ilie Eftimie, primarul de la Siliştea.
De departe cea mai mare suprafaţă agricolă este pe raza comunei Vădeni, unde discutăm despre circa 15.000 ha. "Într-adevăr au fost tranzacţii cu terenuri în cazul cărora a trebuit obţinută aprobarea de la minister, dar avizul final s-a obţinut fără probleme şI vânzarea s-a finalizat. Este totuşi o birocraţie în plus, dar pe care o înţelegem dat fiind faptul că străinii pot cumpăra terenuri în România", a spus Coman Stanca, primarul de la Vădeni. În fine, pe raza comunei Măraşu sunt trecute în categoria extravilan agricol terenuri însumând o suprafaţă de aproape 4.000 ha. "Evident că nu luăm în calcul aici şi terenul concesionat de către ADS marelui arendaş de aici, din Insula Mare a Brăilei. În ultima perioadă, nu prea au fost tranzacţii cu terenuri. Maxim 5 sau 6, asta probabil şi din cauza procedurii destul de greoaie cu vânzarea.
Proprietari de terenuri sunt mai mult persoane în vârstă, care nu prea sunt dispuse să facă toată această alergătură cu actele şi avizele. De aceea, multe dintre tranzacţii au fost făcute de aşa natură încât să nu fie nevoie de aviz, adică s-au făcut acte de donaţie, ori tranzacţii între rude", a spus Nicolae Niţescu, primarul de la Măraşu.
În ce priveşte municipiul Brăila, aici suprafaţa extravilanului agricol este extrem de mică, puţin peste 150 ha, însă şi aceasta urmează să intre în categoria intravilan, odată cu aprobarea Planului Urbanistic General al municipiului, astfel încât nu va mai fi sub incidenţa Legii 17/2014, după cum susţin surse din administraţia locală.
Pentru aviz, direct la Bucureşti Normele metodologice de aplicare a acestei legi explică în detaliu şi cum se întâmplă lucrurile cu identificarea terenurilor în cazul cărora este necesară obţinerea avizului MApN. "În scopul identificării situaţiilor în care este necesar a se solicita avizul specific, Ministerul Apărării Naţionale comunică Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară zonele cu acoperire de 2.400 m în jurul obiectivelor speciale, în vederea integrării acestora în baza de date a oficiilor teritoriale de cadastru şI publicitate imobiliară", iar pe baza acestor date, structurile teritoriale ale agenţiei vor trece în cartea funciară menţiunea "imobil aflat sub incidenţa art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014". La fel se procedează şi în cazul terenurilor amplasate parţial pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi de ţărmul Mării Negre, menţiunea în cartea funciară fiind "imobil aflat sub incidenţa art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014".
De precizat că brăilenii care au nevoie de acest aviz trebuie să se adreseze direct Statului Major General: "Secţia avize vânzarecumpă rare terenuri agricole, cu indicativul numeric 02700 Bucureşti, primeşte documentaţiile transmise de către solicitanţi prin poştă sau direct, la sediul Direcţiei Topografice Militare DTM) şi le înregistrează. Cererile de eliberare a avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, în situaţiile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 17/2014, se depun la Secţia avize vânzarecumpă rare terenuri agricole, situată în B-dul Ion Mihalache, nr. 124-126, sector 1, Bucureşti, tel. 021.22.44.187", se precizează pe site-ul Statului Major General.
Legiuitorul a venit totuşi şI cu un sprijin concret în favoarea vânzătorului, în sensul că în lege se precizează că avizul specific de la minister va fi comunicat în termen de 20 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, iar în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii de a emite avizul, acesta se consideră ca fiind favorabil.
Există însă şi excepţii de la regula obţinerii avizului de la MApN: potrivit articolului 3 alineat 2 din Legea 17/2014, "Prevederile alin. (1) nu se aplică preemptorilor", cu alte cuvinte dacă tranzacţia se face având cumpărători rude ale vânzătorului, sau vecini ori arendaşul care lucra deja terenul cu pricina, nu mai trebuie obţinut avizul ministerului.
O problemă de securitate naţională
Legea nr. 17/2014 are scopul clar de a reglementa accesul pe piaţa funciară a străinilor care, din ianuarie anul trecut, pot achiziţiona la liber şi fără restricţii terenuri agricole. Mai precis, conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze această piaţă, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole. După îndelungi chinuri ale facerii, Legea tranzacţiilor cu terenuri extravilane a venit şi după un întreg scandal legat de intenţia Ungariei de a cumpăra pământ agricol în zona Ardealului. În ianuarie 2014, presa centrală a scris despre faptul că Budapesta avea în plan să lanseze un program de susţinere a cetăţenilor unguri care doresc să achiziţioneze terenuri agricole în Transilvania. Totul a pornit după ce un oficial al ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat unui jurnalist maghiar că guvernul va plăti rentă viageră cetăţenilor români de etnie maghiară care deţin sau cumpără teren în România şi îl cedează spre exploatare statului ungar. Un al doilea scop major al legii în discuţie, cu referire directă la obţinerea avizului de specialitate al MApN, a fost acela de a rezolva şi o problemă de securitate, în sensul că achiziţionarea de terenuri agricole de la graniţe de către străini, este privită drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Actuala procedură obligă practic vânzătorii să întrebe ministerul dacă e vreo problemă să ajungă cu terenurile pe piaţa funciară unde şi străinii pot cumpăra.
