Rafturi întregi cu documente de arhivă, având o valoare istorică, administrativă sau culturală inestimabilă pentru oraşul nostru, sunt în pericol de a fi distruse din cauza frigului şi umezelii din depozitele Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila. Instituţia a intrat în al patrulea sezon rece fără o sursă de încălzire - de fapt astfel de probleme au apărut încă din iarna 2010 - 2011 -, aşa că întreaga clădire s-a transformat într-un imens frigider. Din păcate, însă, frigul nu conservă hârtiile vechi, de la început de secol XIX, ba dimpotrivă, coroborat, după cum spun specialiştii, cu umezeala constituie mediul ideal de dezvoltare a unor ciuperci microscopice, care atacă şi distrug celuloza din hârtie. Asta dacă, din aceleaşi motive de microclimat, nu dispar mai înainte înscrisurile din cauza degradării cernelurilor folosite de funcţionarii publici acum două secole. Cine este de vină pentru această situaţie? Greu de spus. Cert este că de investiţia într-o centrală termică ar trebui să se ocupe Ministerul Administraţiei şi Internelor prin intermediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, de care arhivele brăilene aparţin din punct de vedere logistic. Numai că birocraţia presupusă de acest lanţ decizional în care, mai recent, a intrat şi Primăria Brăila, a făcut ca lucrurile să treneze nepermis, iar singurul ajutor concret acordat până acum Ahivelor Brăila a constat în dotarea cu cinci calorifere electrice de uz casnic. La o clădire de trei etaje! Însă cele cinci surse de încălzire nu pot fi utilizate simultan din cauză că reţeaua electrică nu a fost proiectată să suporte un asemenea consum.
Încă din 2011, cotidianul "Obiectiv" trăgea un semnal de alarmă privind pericolul în care se află documentele istorice deţinute în depozite de către structura locală a Arhivelor Naţionale. La vremea respectivă, operatorul de termoficare - SC CET SA Brăila trăgea să moară şi, din motive tehnice, nu mai putea asigura în parametrii normali agent termic în clădirea cu trei etaje situată pe strada Plevna, chiar în spatele Sucursalei CEC Bank de pe Bulevardul Independenţei. Au trecut 4 ani şi nimic nu s-a schimbat de atunci: după falimentul CET şi al sistemului de termoficare în Brăila, arhivele au rămas fără niciun fel de sursă de încălzire. Ca într-o piesă de teatru absurd, orice tentativă de soluţionare a problemei, adică montarea unei centrale termice în clădirea respectivă, s-a tot împotmolit în dosare peste dosare şi proceduri. Întregul fir al poveştii ne-a fost explicat de către directorul instituţiei brăilene, Giani Oltianu: "Corespondenţa nostră cu IPJ Brăila, instituţie de care aparţinem din punct de vedere logistic, a început imediat ce operatorul de termoficare ne-a informat că nu mai poate asigura furnizarea energiei termice. În iunie 2013 am făcut un referat către IPJ Brăila privind necesitatea demarării procedurilor pentru realizarea investiţiei într-o sursă proprie de energie termică, inclusiv racordarea la reţeaua de gaz. În decembrie 2013 ni s-a răspuns că a fost înaintată nota de fundamentare către IGPR Bucureşti, dar că documentaţia a fost returnată pentru că nu fusese întocmită conform legislaţiei în vigoare. Ne-a dat însă cinci calorifere electrice, dar care nu au cum să rezolve nici măcar parţial problema deoarece instalaţia electrică a imobilului nu suportă consumul presupus de calculatoarele noastre, plus cinci corpuri de încălzit. În iunie 2014 am revenit cu o nouă adresă, prin care solicitam să ni se comunice stadiul investiţiei. Ni s-a comunicat că se depusese documentaţia pentru racordul la gaz. Tot în vara lui 2014 a fost informat personal ministrul de Interne, la vremea respectivă, Gabriel Oprea, despre problema de la Brăila, cu ocazia unei vizite de lucru la Buzău, şi din nou ni s-a promis sprijin în rezolvare rapidă. Pe final de 2014 ne-am trezit în situaţia în care dosarul de achiziţie nu a putut fi definitivat din cauză că s-a descoperit că terenul aferent imobilului nu este proprietatea Arhivelor, aşa cum se întâmplă în cazul clădirii, ci figura ca proprietate a Primăriei Brăila. Aşa că a trebuit să se facă alte demersuri: s-a iniţiat o hotărâre de Consiliu Local Municipal prin care terenul a fost trecut din domeniul public al municipiului în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, reprezentată de IPJ Brăila. În vara acestui an s-a făcut şi întabularea provizorie a terenului şi abia în septembrie a ajuns la IGPR documentaţia completă. În octombrie, IGPR a cerut suplimentar acte care însă presupun o altă procedură, şi mai complicată, privind completarea prin hotărâre de guvern a inventarului domeniului public. Aşa că a devenit clar că nici în iarna 2015 - 2016 nu vom avea centrală proprie. Singura reuşită a fost că în ianuarie 2015 s-a făcut branşamentul la reţeaua stradală de gaz". De asemenea, sursa citată a mai precizat că, într-un final, de la Bucureşti s-a propus "spargerea" investiţiei în două contracte: unul pentru achiziţia şi montarea unei centrale plus realizarea reţelei de conducte şi calorifere în toată clădirea şi al doilea, separat, pentru pozarea conductei de gaz de la limita de proprietate până la centrala termică, acesta din urmă depinzând de rezolvarea problemelor birocratice cu terenul pe care se află Arhivele.
Circuitul actelor între Brăila şi Bucureşti a durat mai bine de doi ani!
Din partea IPJ Brăila a venit, totuşi, o veste bună şi anume aceea că ministerul de resort a aprobat finanţarea. "Începând cu luna august 2013, poliţişti de la Serviciul Logistic, din cadrul inspectoratului, au efectuat toate demersurile necesare privind realizarea obiectivului de investiţii - Centrală termică la sediul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila. În paralel, IPJ Brăila a achiziţionat cinci calorifere electrice, care să poată asigura confortul termic în unele dintre spaţiile clădirii SJAN Brăila. În urma demersurilor efectuate, la data de 30.10.2015, Biroul Tehnico - Economic al Ministerului Afacerilor Interne a aprobat finanţarea pentru obiectivul de investiţii. În prezent, este în derulare procedura de achiziţie a serviciului de proiectare pentru obiectivul de investiţii", se arată în răspunsul primit din partea IPJ Brăila, instituţia care asigură suportul logistic al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila.
Umiditatea în aer a crescut mult în depozitele Arhivei Naţionale
După cum spuneam, este al patrulea sezon rece în care clădirea de pe strada Plevna nu are deloc căldură. În afară de faptul că salariaţii instituţiei sunt obligaţi să îndure frigul din birouri, temperatura a scăzut nepermis de mult în depozitele de arhivă, unde sunt păstrate fondurile administrative şi judecătoreşti, vechi de prin 1831. Cu ocazia documentării acestui material, reporterii "Obiectiv" au constatat că în depozitele de arhivă temperatura ambientală a scăzut mult sub normal. Normativele impun o temperatură constantă între 15 - 20 de grade Celsius coroborat cu un indice de umiditate de 50 - 60%, însă în realitate termometrul indica undeva la 11 grade Celsius, iar umidometrul, un indice de 90%. Specialiştii în conservarea documentelor vechi susţin că variaţiile de temperatură şi creşterea indicelui de umiditate favorizează dezvoltarea anumitor tipuri de ciuperci care atacă hârtia. Mai precis, este vorba despre ciupercile saprofite, cei mai importanţi agenţi ai biodegradării documentelor. Ele pot să-şi înceapă activitatea în hârtie la o umiditate relativă a aerului de 65%. Această umiditate reprezintă limita inferioară pentru germinarea sporilor şi creşterea miceliului unor specii. Cu cât umiditatea creşte peste această limită, cu atât dezvoltarea ciupercilor va fi mai accentuată şi, în consecinţă, fragilizarea hârtiei avansează.
Potrivit cercetătorilor, factorii care provoacă degradarea documentelor pot fi grupaţi în:
- Factori abiotici (umiditatea, temperatura, sursele luminoase, pH-ul, poluanţii din atmosferă)
- Factori biotici (bacterii, ciuperci, insecte)
Ciupercile întâlnite cel mai frecvent în pasta de hârtie sunt specii de Aspergillus, Penicillium, Trichoderma viride, T. Lignorum, Alternaria tenuis, Stachybotrys atra, Paecilomyces varioti, etc.
