• procurorii de la Făurei au dispus clasarea cauzei privindu-i pe suspecţii Daniel Dima, Adrian Bunea, Adrian Bucur şi Marius Bianu, din satul Tătaru, comuna Dudeşti, cercetaţi pentru “rănirea sau schingiuirea animalelor” • în opinia anchetatorilor, tinerii care i-au tăiat coada căţeluşei cu toporul, stârnind reacţii în toată ţara, nu au intenţionat să rănească animalul, ci “au acţionat în considerarea unui obicei local ancestral, vizând înrăirea acestuia, pentru a putea fi folosit la paza gospodăriei” • în apărarea indivizilor au sărit sătenii, în frunte cu Primăria Dudeşti • pe de altă parte, DSV Brăila nu este de acord cu verdictul, subliniind că legea este foarte clară în astfel de cazuri • tot sfidându-se legea, zilele trecute a fost împuşcat un ursuleţ în Sibiu • în Parlament, noua lege care ar trebui să înăsprească pedepsele pentru torţionarii animalelor, şi vorbim aici nu numai de câini ci şi de pisici, vite, cai, animale sălbatice etc, joacă “sârba pe loc” la Comisia de agricultură
Decizie revoltătoare în cazul tinerilor din satul Tătaru, comuna Dudeşti, care, în octombrie anul trecut, i-au tăiat coada unei biete căţeluşe cu toporul şi apoi au postat filmul barbariei lor pe Facebook, stârnind indignare în toată ţara. Tinerii care au mutilat bietul animal au scăpat de dosar penal pe motiv că, în zonă, sătenii se dedau la astfel de practici în mod regulat, ca să “înrăiască” câinii şi să-i folosească la paza gospodăriilor.
Poliţiştii Secţiei 3 de Poliţie Rurală Făurei s-au sesizat din oficiu în legătură cu incidentul de la Tătaru şi au declanşat ancheta penală în ziua de 7 octombrie 2015, la trei zile după ce tinerii au schingiuit o biată căţeluşă în curtea locuinţei unuia dintre ei. Poliţiştii au aflat, cu acest prilej, că tinerii s-au filmat în timp ce tăiau coada animalului cu toporul, după care au postat filmuleţul pe Facebook, stârnind reacţii de indignare din partea opiniei publice.
Concomitent, două organizaţii neguvernamentale care se ocupă cu protecţia animalelor, dar şi persoane fizice din toată România – surse judiciare ne-au precizat că, iniţial, fuseseră înregistrate în jur de 77 de plângeri penale! – au depus denunţuri la poliţie şi parchet, solicitând efectuarea unei anchete şi pedepsirea exemplară a celor care au mutilat căţeluşa.
S-au amuzat copios după ce i-au retezat coada bietului animal
Potrivit dosarului penal instrumentat de poliţişti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, Daniel Dima, 31 ani, Adrian Leonard Bunea, 22 ani, Adrian Bucur, 18 ani şi Marius Bianu, 28 ani, tinerii care apar în filmuleţul incriminator, sunt prieteni şi locuiesc tuspatru în satul Tătaru, comuna Dudeşti. Bunea, Bucur şi Bianu provin din familii de crescători de oi, în timp ce Dima s-a mutat de puţină vreme în Tătaru, fiind originar din judeţul Hunedoara.
În ziua de 4 octombrie 2015, cei patru s-au întâlnit pe una din uliţele satului. Daniel Dima le-a spus prietenilor că are acasă un câine foarte blând şi că “nu ştie ce să-i facă pentru a-l înrăi”, ca să poată să-i păzească gospodăria. Procurorul de caz precizează: “Bunea Adrian, Bucur Adrian şi Bianu Marius i-au povestit lui Dima Daniel despre faptul că, în comuna Dudeşti, în special în rândul crescătorilor de ovine, se practică obiceiul de a le tăia o porţiune din coadă câinilor care au tendinţa de apropiere faţă de persoanele străine, ceea ce, în timp, îi înrăieşte şi în acest mod pot fi folosiţi drept câini de pază. Auzind despre existenţa acestui obicei, Dima şi-a manifestat dorinţa de a proceda în mod similar, sens în care i-a rugat pe ceilalţi suspecţi să-l ajute”.
În aceeaşi zi, tinerii au mers acasă la Daniel Dima şi au pregătit un butuc şi un topor pentru tăiat lemne.
“Fiind o situaţie inedită pentru Dima Daniel, ceilalţi trei suspecţi s-au amuzat, iar Bianu Marius a început să filmeze «operaţiunea» cu telefonul mobil, în vederea postării imaginilor în reţeaua de socializare Facebook, unde avea cont. Dima şi Bucur au prins câinele şi l-au imobilizat, ţinându-i coada pe butuc, iar Bunea a aplicat o lovitură cu toporul, secţionându-i o parte din coadă. În acest timp, toţi suspecţii s-au amuzat şi au făcut anumite afirmaţii din care se putea deduce că instrumentul folosit la secţionarea cozii, respecitv toporul, ar fi fost ruginit şi din această cauză supravieţuirea animalului era pusă sub semnul întrebării”, precizează sursa citată.
După ce i-au tăiat coada bietei căţeluşe, tinerii şi-au văzut de treburile lor. Nimeni n-ar fi aflat despre incidentul de la Tătaru dacă Bianu n-ar fi postat grăzăvia pe contul său de Facebook, stârnind reacţii în toată ţara. Speriat de comentariile negative postate de iubitorii de animale, Marius Bianu a şters postarea după o zi, însă era prea târziu, pentru că filmuleţul fusese vizionat şi descărcat de o mulţime de persoane, multe dintre acestea formulând ulterior plângere penală împotriva barbariei.
Căţeluşa “Tasha”, salvată de Asociaţia Dog Rescue Romania
După ce filmarea din satul brăilean Tătaru a ajuns în jurnalele de ştiri din toată ţara, autorităţile s-au decis să acţioneze.
În ziua de 7 octombrie 2015, reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila (DSVSA) s-au deplasat în localitatea unde avusese loc schingiuirea animalului şi i-au sancţionat contravenţional pe Daniel Dima şi Adrian Leonard Bunea, principalii protagonişti ai filmuleţului incriminator. Cei doi au fost amendaţi cu câte 1.500 lei, iar agenţii constatatori din cadrul DSVSA Brăila au specificat în procesele verbale întocmite (printre altele) că au amputat coada câinelui folosind toporul, fără ca animalul să fi fost anesteziat. Dima şi Bunea au achitat amenzile în aceeaşi zi, respectiv 7 octombrie 2016.
Tot pe 7 octombrie, poliţiştii Secţiei 3 de Poliţie Rurală Făurei au declanşat ancheta şi au ridicat de la domiciliul lui Daniel Dima câinele mutilat şi toporul folosit de tineri. Din fericire, la trei zile de la incident, rana căţeluşei se cicatrizase, iar starea sănătăţii ei era bună. Cu acordul lui Dima, căţeluşa, botezată “Tasha” de către jurnaliştii din presa centrală, a fost lăsată în custodie Asociaţiei Dog Rescue Romania. Ulterior, Daniel Dima a declarat că renunţă la dreptul de proprietate asupra câinelui în favoarea respectivei asociaţii a iubitorilor de animale.
Oamenii legii au examinat din punct de vedere criminalistic toporul folosit în schingiuirea căţeluşei, constatându-se că lama acestuia era bine ascuţită şi nu prezenta urme de oxidare (rugină), contrar celor afirmate în filmuleţul barbariei de la Tătaru. Povestea căţeluşei “Tasha” a avut un final fericit, pentru că aceasta a fost adoptată de un iubitor de animale din Marea Britanie, după ce a fost vaccinată şi îngrijită de medicii de la “Dog Rescue”.
Cauza a fost clasată, iar tinerii au scăpat nepedepsiţi
Anchetaţi luni la rând pentru “rănirea sau schingiuirea animalelor” (art. 25 din Legea nr. 205/2004 republicată), respectiv complicitate la această infracţiune (în cazul lui Bianu), tinerii de la Tătaru au scăpat, în final, de acuzaţii, după ce sătenii le-au luat apărarea, afirmând că tăierea cozii sau a urechii câinelui e un obicei des uzitat în zonă. Până şi Primăria Comunei Dudeşti a luat partea suspecţilor. Procurorul care a supravegheat cercetările precizează:
“Din verificările efectuate de către organul de cercetare penală (poliţie – n.r.), declaraţiile persoanelor audiate, inclusiv declaraţiile suspecţilor şi din relaţiile comunicate de Primăria Comunei Dudeşti rezultă că, la nivelul comunităţii locale din care fac parte suspecţii, există obiceiul înrăirii câinilor prin secţionarea unei părţi a cozii sau chiar a urechii, precum şi acela al tratării empirice a unor boli specifice canidelor, prin arderea cu un fier încins în zona botului (!). Totodată, s-a mai stabilit că, la nivelul comunităţii – dar în realitate este un fapt notoriu în mediul rural la nivel naţional – există obiceiul sacrificării animalelor în gospodării în mod tradiţional, prin înjunghiere, şi nu prin metode moderne ce presupun asomarea, conform Ordinului nr. 180/2006 emis de ANSVSA”.
În opinia anchetatorilor, tinerii care s-au dat în spectacol la Tătaru şi care au retezat coada câţeluşei “nu au acţionat în vederea rănirii propriu-zise a câinelui, ci în considerarea unui obicei local ancestral, vizând înrăirea acestuia, pentru a putea fi folosit la paza gospodăriei”. Faptul că tinerii au avut un comportament deplasat, precizează anchetatorii, ţine de nivelul de educaţie şi instrucţie scăzut al acestora, iar comentariile pe care le-au făcut în timp ce tăiau coada căţeluşei “au fost circumscrise dorinţei acestora de a epata şi de a strârni reacţii în perspectiva postării filmării în reţeaua de socializare Facebook”.
În aceste împrejurări, Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei a dispus clasarea cauzei privindu-i pe suspecţii Daniel Dima, Adrian Leonard Bunea, Adrian Bucur şi Marius Bianu, exonerându-i pe aceştia de răspundere penală.
Poziţia DSV şi a iubitorilor de animale: “Ce obicei ancestral?! A fost o încălcare clară a legii!”
Instituţia Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila nu se declară de acord cu decizia procurorilor de a clasa cazul de la Tătaru, în condiţiile în care fapta a fost clar o infracţiune, în accepţiunea Legii 205 din 2004 privind Protecţia Animalelor. “În legea respectivă, la articolul 225, aliniatul 1, litera E, rănirea sau schingiuirea animalelor este considerată infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. În urma verificărilor de la faţa locului, inspectorii noştri au aplicat două amenzi a câte 1.500 lei, proprietarului şi celui care a lovit câinele cu toporul. În temeiul Legii 205, am considerat că fapta se încadrează ca infracţiune şi am sesizat organele penale”, ne-a declarat dr. Dragoş Frigioiu, purtătorul de cuvânt al DSV Brăila.
La rândul lor, reprezentanţii asociaţiilor pentru protecţia animalelor se declară revoltaţi de decizia procurorilor, deşi, spun ei, se aşteptau la un astfel de deznodământ. “În ţara noastră nu există deocamdată o protecţie a animalelor în adevăratul sens al cuvântului. Nu avem un cadru legal adecvat, nu există o Poliţie a Animalelor... La asociaţia noastră vin multe sesizări din mediul rural, unde cruzimea faţă de animale încă este o practică uzuală dar din păcate nepedepsită în niciun fel. În cazul de faţă, dacă procurorii au considerat că tăierea cozii acelui câine este un obicei ancestral, practicat de toţi sătenii, şi că nu trebuie pedepsit este cu atât mai rău, pentru că astfel se încurajează asemenea practici. A fost clar un act de cruzime faptul că acelui câine i s-a tăiat coada cu toporul, pe viu, fără anestezie. Ca să nu mai vorbim despre faptul că făptaşii se amuzau de isprava lor... A fost un act barbar, specific evului mediu nu vremurilor actuale, când se presupune că trăim într-o societate civilizată, care a depăşit stadiul de sălbăticie din comuna primitivă, când oamenii se omorau între ei ca să nu moară de foame...”, ne-a declarat Cosmin Cândea, reprezentantul Asociaţiei de Protecţie a Animalelor “Vreau să fiu liber” din Brăila.
Tărăgănare în Parlament cu Legea împotriva celor care maltratează animale
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 205/2004 privind protecţia animalelor, prin care mai mulţi senatori ex-UNPR au cerut mărirea pedepselor pentru cei care torturează animale, se află în prezent la Comisia de agricultură a Senatului. Cu toate acestea, trebuie precizat că proiectul de lege a avut un traseu destul de anevoios.
În luna septembrie, acesta a ajuns la Comisia juridică a Senatului, unde, nemulţumit de forma textului de lege, senatorul PNL Brăila Cătălin Boboc a luat decizia de a amâna cu o săptămână dezbaterea proiectului care prevedea pedepse cu închisoarea pentru cei ce torturează animale de la 2 la 7 ani. Decizia a dus la un întreg scandal la nivel naţional. În paralel, proiectul a mai mers la Comisia pentru mediu, dar şi la Comisia pentru agricultură, care a ţinut să vină cu câteva amendamente legate tocmai de micşorarea pedepsei cu închisoarea de la 6 luni la maxim 2 ani. Astfel, în momentul în care Comisia juridică a dat aviz pe proiectul iniţial, cu pedepse mai mari, acesta fusese deja amendat de Comisia de agricultură.
Contactat telefonic, ieri, de către redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul de lege care ar trebui să-i descurajeze pe cei care torturează animale să mai facă astfel de fapte, senatorul Cătălin Boboc a explicat că acesta se va dezbate din nou, marţea viitoare, la Comisia pentru agricultură. Asta după ce liberalul brăilean a solicitat personal retrimiterea proiectului pentru un raport suplimentar al Comisiei de agricultură.
„Noi, la Comisia juridică am dat avizul , aşa cum ştiţi, cu pedepsele mari. Cum fusese propus iniţial, doar că am aşezat textul de lege. Dar s-a dus şi la Comisia de agricultură, care este comisie de raport, şi cei de acolo au tăiat pedepsele. Adică a rămas cea mai mare pedeapsă cu închisoarea până la 2 ani. Apoi au trimis în plen raportul lor, deşi avizul Comisiei de agricultură era cu rol consultativ în acest caz. Pentru că au schimbat iniţiativa, noi am cerut să fie retrimis proiectul la Comisia de agricultură. Săptămâna viitoare va fi pe ordinea de zi a Comisiei de agricultură pentru raport suplimentar. Voi participa şi eu. Voi susţine să renunţe la amendamentele lor, care se referă doar la micşorarea pedepselor. Mai ales că în amendamentele iniţiale era o plajă mare de pedeapse, între 2 şi 7 ani. Nu spune nimeni că toată lumea trebuie să primească maxim . Asta e în funcţie de gravitatea faptelor. De aceea se lasă marjă mai mare la pedepse. Sunt multe lucruri de care se ţine cont.
Iar singurele modificări făcute de Comisia pentru agricultură se referă doar la pedepse, care sunt chestiuni juridice. Adică nu au legătură cu hrana sau suprafaţa - chestiuni care ar fi trebuit să îi intereseze. Dar acum pentru că ei au făcut raportul, tot la ei s-a trimis pentru raportul suplimentar. Dacă a intrat pe acest circuit trebuie să meargă totul până la capăt”, a declarat Boboc, preşedintele Comisiei juridice a Senatului.
Cât despre cazul brăilenilor care au tăiat coada câinelui cu toporul, senatorul nu a dorit să comenteze, subliniind doar că „asta e legislaţia în momentul de faţă”.
Trebuie precizat că propunerea privind modificarea Legii pentru protecţia animalelor are un caracter organic, iar Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră legislativă.
Un urs “periculos” împuşcat la Sibiu
În urmă cu trei zile, un alt caz de cruzime comis asupra unui necuvântător a indignat opinia publică din toată ţara. La Sibiu, forţele de ordine, înarmate până-n dinţi, l-au împuşcat mortal pe un biet ursuleţ care se rătăcise prin “jungla urbană” şi care fugea mâncând pământul, încercând să scape de urmăritori. Autorităţile locale, inclusiv şeful poliţiei, declarau că s-a recurs la această soluţie extremă pentru că animalul nu a putut fi tranchilizat. Dar cu puşca l-au nimerit imediat, asta deşi este INTERZISĂ împuşcarea, urşii fiind o specie protejată prin lege. Şi acolo poliţia a deschis un dosar penal dar este previzibil că va avea aceeaşi soartă că în cazul “Tătaru”.
