În Brăila anului 2016 comunităţi întregi din mediul rural sunt nevoite să consume apă care nu îndeplineşte criteriile de potabilitate. Este vorba despre alimentările din puţurile forate din vremea regimului comunist, făcute pentru asigurarea apei în fostele CAP-uri. Depăşirile parametrilor de potabilitate se înregistrează la fier, amoniu şi cloruri, toate cu impact asupra organismului uman ca urmare a consumului acestei ape timp îndelungat. Pare incredibil, dar aceasta este realitatea cu care se confruntă zeci de sate şi comune din judeţul nostru. Fenomenul este recunoscut de autorităţile locale, mai ales că instituţiile cu abilităţi de control au atras atenţia asupra situaţiei, aşa cum este cazul celor de la Direcţia de Sănătate Publică Brăila. Cum se poate rezolva problema? Toate speranţele se îndreaptă către proiectul investiţional al celor de la CUP Dunărea cu Sistemul Regional de apă potabilă la pachet cu staţie de captare şi tratare a apei în Gropeni. Dar şi aici orizontul de aşteptare este 2020. Cu adevărat scandalos este însă faptul că, până de curând, brăilenii din localităţile care-şi asigură apa din puţuri forate erau taxaţi de CUP Dunărea la preţ de apă potabilă. În prezent, gafa impardonabilă a fost îndreptată, iar facturarea apei în acele localităţi se face la tarif de apă brută sau apă industrială, adică la jumătate, respectiv o treime din tariful de apă potabilă.
Situaţie alarmantă în zeci de localităţi din mediul rural: apa pe care populaţia o consumă nu prea este potabilă. O spune negru pe alb Direcţia de Sănătate Publică care a făcut măsurători în judeţ privind îndeplinirea criteriilor de potabilitate a apei. Dacă pentru fântânile sătenilor s-a tras de mai mulţi ani semnalul de alarmă privind depăşirile la concentraţiile de nitriţi şi nitraţi, mai nou şi măsurătorile la apa din puţurile forate de medie sau mare adâncime indică probleme. "Apa provenită din aceste puţuri nu corespunde din punct de vedere chimic, înregistrând depăşiri mai ales la parametri precum amoniu, fier, cloruri. În cursul anului 2015, DSP Brăila a purtat corespondenţă cu CUP Dunarea Brăila (operatorul judeţean de apă - n.r.) privind autorizarea sanitară a forajelor, fără ca administratorul să demareze efectiv procedura de autorizare sanitară a acestora, conform HG nr. 974/2004 modificată. Apa nu întruneşte criteriile de potabilitate potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv Legea nr. 458/2004 republicată, completată cu Legea nr.311/2004, fapt comunicat atât primăriilor comunale, datele urmând a fi afişate la sediile primăriilor la loc vizibil, în scopul informării cetăţenilor, cât şi CUP Dunărea Brăila în vederea unei corecte informări", se arată în raportul de activitate al instituţiei aferent anului trecut.
Iată şi lista comunelor şi localităţilor în cazul cărora DSP Brăila a atras atenţia asupra potabilităţii apei, cu precizarea că este vorba despre localităţi care dispun de microinstalaţii de captare şi distribuire fară tratare a apei provenită din surse de profunzime (puţuri de medie/mare adâncime):
- Comuna Berteştii de Jos cu localităţile Berteştii de Jos, Gura Călmăţui, Spiru Haret, Berteştii de Sus;
- Comuna Galbenu cu localităţile Galbenu, Sătuc, Drogu, Zamfireşti;
- Comuna Jirlău (parţial);
- Comuna Măxineni cu localităţile Măxineni, Corbu Nou şi Latinu;
- Comuna Romanu cu localităţile Romanu şi Oancea;
- Comuna Salcia Tudor cu localităţile Salcia Tudor, Cuza Vodă, Ariciu;
- Comuna Vişani cu localităţile Vişani şi Câineni;
- Comuna Scorţaru Nou cu localităţile Scorţaru Nou, Gurguieţi, Sihleanu, Pitulaţi;
- Comuna Vădeni.
Tratarea apei din puţurile forate, prohibitivă din punct de vedere al costurilor
De cealaltă parte, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila spune, în linii mari, că problemele se vor rezolva odată cu punerea în funcţiune a Sistemului Regional de apă din judeţul nostru, o investiţie realizată, în principal, cu bani europeni la care recent a avut loc recepţia la finalul lucrărilor. Mai explică şi faptul că la mijloc nu este vorba despre o contaminare umană a apei din aceste puţuri forate ci de faptul că apa respectivă doar capătă caracteristicile chimice ale straturilor subterane pe care le traversează până ajunge la suprafaţă.
"În baza contractului de delegare de gestiune nr 670/10.09.2009 Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a preluat în administrare şi operare sisteme de alimentare cu apă din surse subterane pentru localităţile: Romanu, Oancea, Vădeni, Măxineni, Corbu Nou, Latinu, Scorţaru Nou, Gurguieţi, Sihleanu, Pitulaţi, Salcia Tudor, Cuza Vodă, Ariciu, Gelbenu, Sătuc, Drogu, Zamfireşti, Pântecani, Vişani, Căineni Băi, Plăşoiu, Jirlău, Tătaru, Dudeşti, Ciocile, Chichineţu, Berteşti de Jos, Berteştii de Sus, Gura Călmăţui şi Spiru Haret. De la momentul preluării, Compania de Utiliăţi Publice Dunărea Brăila a demarat procesul de monitorizare din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic a calităţii apei şi s-a constatat că apa captată şi furnizată are caracteristicile chimice ale straturilor subterane pe care le străbate (lucru confirmat de foarte multe studii ştiinţifice). Din acest motiv, apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate şi nu din cauza poluării umane. De altfel, sistemele de alimentare cu apă din localităţile mai sus menţionate s-au dezvoltat pe o sursă existentă (foraje foarte vechi) care alimentau fostele CAP-uri", se menţionează în punctul de vedere al CUP Dunărea, semnat de directorul general iterimar Ionel Avram. Compania mai atrage atenţia şi asupra faptului că în cazul localităţilor Roşiori şi Victoria există staţii de tratare care asigură apa potabilă din surse subterane la parametri corespunzători doar că, în final, costul real al apei este cu mult mai mare decât tariful unic pe care-l poate aplica. "Costurile de operare şi întreţinere, în principal la Roşiori, ar determina compania, dacă nu ar exista un preţ unitar, să factureze 1 mc de apă cu circa 12 lei. Aceste instalaţii de tratare sunt de o complexitate deosebită fiind compuse din instalaţii de oxidare chimică, microfiltrare, osmoză inversă. Menţionăm că pentru toate sistemele de alimentare cu apă direct din surse subterane (foraje) nu au existat sau nu au fost preluate instalaţii de tratare care să potabilizeze apa captată sau pe care compania le-ar fi putut îmbunătăţi în scopul potabilizării apei. În paralel s-au executat îmbunătăţiri tehnice în scopul asigurării furnizării apei 24 din 24 de ore precum şi pentru asigurarea unei presiuni corespunzătoare în sistemele de distribuţie. O altă categorie de sisteme alimentare cu apă din foraje, respectiv Oancea, Romanu, Salcia Tudor, Ariciu, Ciocile, Chichineţu, dispun de staţii de tratare a apei, dar care nu au reuşit să atingă de la punerea în funcţiune parametri corespunzători de calitate ai apei potabile", se mai arată în materialul CUP Dunărea.
Salvarea vine de la Sistemul Regional de apă-canal
Ce este de făcut totuşi în cazul tuturor acestor comunităţi locale care consumă apă ale cărei proprietăţi chimice ridică un mare semn de întrebare privind potabilitatea? Ochii se îndreaptă către mega-investiţia prin POS-ul de Mediu al cărei beneficiar este CUP Dunărea şi care-şi propune extinderea şi modernizarea reţelei de apă-canal în întreg judeţul. De altfel, una dintre componentele acestei mega-investiţii viza partea de "Reabilitare captare Gropeni şi staţie nouă tratare, staţii pompare apă brută şi potabilă, conducte principale apă brută şi potabilă - Sistem Regional". În cadrul acesteia, apa potabilă va putea fi adusă în întreg judeţul printr-o conductă magistrală, urmând ca fiecare comună care are alimentarea din puţ forat să fie branşată la reţeaua judeţeană. De altfel, CUP Dunărea a explicat că are un Master Plan care prevede până în 2020 asigurarea de apă potabilă pentru toate localităţile din judeţ, aşadar, inclusiv acolo unde cei de la DSP Brăila au ridicat steguleţele roşii privind calitatea apei.
Chiriţă: "Problema nu este atât de gravă, sunt depăşite doar câteva valori"
Bun, dar cum rămâne cu facturarea apei consumate de brăilenii din localităţile alimentate încă din puţuri forate? Punem această întrebare deoarece tariful aplicat până nu demult era de apă potabilă, deşi, în mod clar, după cum a stabilit DSP Brăila, apa înregistrează depăşiri la o serie de indicatori de potabilitate. În al doilea rând, subiectul a stârnit vii dispute în şedinţa Consiliului Judeţean din ianuarie anul curent când CUP Dunărea a venit să ceară votul pentru majorarea în 2 etape (luna mai 2016 şi mai 2017) a tarifelor la serviciile de apă-canal şi epurare. La vremea respectivă, consilierul judeţean George Ancuţa a ridicat problema comunei Vădeni unde, potrivit facturilor pe care le flutura la acea şedinţă, facturarea apei din puţul forat se făcea la tarif de apă potabilă. În replică, Mihail Chiriţă a explicat atunci că, practic, compania aplică un tarif unic, valabil în întreg judeţul, atât la apă, cât şi pentru canalizare. Dar a subliniat că punctual în cazul Vădeniului s-a venit cu o soluţie de compromis: "Într-unul din contractele de lucrări am dus de la bazinele Apolo apă pentru Pietroiu şi Baldovineşti şi va fi o bretea cu apă potabilă şi pentru Vădeni". De asemenea, a mai spus Chiriţă că, vezi Doamne, problema potabilităţii apei din puţurile forate nu ar fi foarte gravă, "sunt depăşite doar câteva valori". Ca o notă personală, suntem curioşi dacă domnia sa ar fi dispus să consume în mod curent, vreo câţiva ani la rând, apa respectivă, că doar "problema nu este atât de gravă, sunt depăşite doar câteva valori".
CUP Dunărea a remediat gafa cu facturarea apei din puţuri forate
Totuşi noul Consiliu de Administraţie al CUP Dunărea a venit să corecteze situaţia injustă privind facturarea apei din puţurile forate drept apă potabilă: "În prezent, Consiliul de Administraţie a aprobat acolo unde nu se asigură parametrii de calitate pentru apa potabilă, facturarea apei livrate direct din foraje ca apă brută şi acolo unde apa brută suportă o minimă tratare ca apă industrială pentru folosinţe menajere şi la preţuri inferioare apei potabile. Am făcut diverse informări (demersuri) şi întâlniri între factorii implicaţi (Consiliul Judeţean Brăila, Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Dunărea Brăila, Unităţile Administrativ Teritoriale în cauză, Direcţia de Sănătate Publică Brăila) cu privire la calitatea apei din sursele precizate mai sus. Menţionăm că până la preluarea sistemelor de alimentare cu apă din foraje ale UAT, nici administraţiile locale, nici instituţiile abilitate în profil teritorial nu ne-au consultat în legătură cu posibilitatea iniţierii unor soluţii investiţionale pentru asigurarea apei potabile", se scuză conducerea CUP Dunărea. Ca idee, tariful actual la apa potabilă este de 3,9 lei/mc cu tot cu TVA, în timp ce tariful de apă brută este de numai 1,63 lei/mc (inclusiv TVA), iar cel de apă industrială de 2,05 lei/mc. Aşadar, pentru locuitorii celor peste 20 de localităţi care se alimentează cu apă din puţuri forate de medie şi mare adâncime decizia noului CA se transpune în facturi mult mai mici. Rămâne de văzut dacă se vor găsi măsuri reparatorii pentru cele circa 30 de comunităţi din judeţ în cazul cărora li s-a facturat apă potabilă deşi DSP Brăila spune că au fost şi sunt probleme privind calitatea apei.
Primarii îşi pun speranţa în Sistemul regional de aducţiune a apei potabile
Primarii de comune cu care reporterii "Obiectiv" au putut vorbi pe tema apei din puţurile forate se arată nemulţumiţi în primul rând de faptul că facturarea se face ca apă potabilă. De asemenea, îşi pun speranţa că problema se va rezolva odată cu branşarea la Sistemul regional de aducţiune a apei potabile în judeţ. În unele cazuri, lucrările au început deja.
Primarul de la Măxineni, Costel Stroia, spune că a comunicat localnicilor faptul că apa din puţul forat nu este potabilă şi că a afişat la loc vizibil rezultatul analizelor de apă de la DSP Brăila. "În urma analizelor probele au ieşit neconforme. Tot satul este nemulţumit: plătim apă menajeră la preţ de apă potabilă. Conform Masterplanului celor de la CUP Dunărea vom beneficia de apă potabilă tot judeţul, dar nu avem decât să ne punem pe aşteptări. Se lucrează cei drept, dar nu se poate face nici bătând din palme ce nu s-a făcut în atâţia zeci de ani", spune Stroe.
Primarul de la Berteşti, Costel Capbun recunoaşte că realizarea unei investiţii într-o staţie de tratare a apei depăşeşte cu mult puterea comunei: "Cetăţenii sunt avertizaţi că apa este nepotabilă. Eu sincer, folosesc apa care o beau de când sunt copil. Copiii la şcoală au dozatoare sau îşi iau apă de acasă. Dacă ar fi fost să fac apa potabilă la Berteşti, să fac o staţie de tratare în comună, mă costa 500 de miliarde şi nu o să aibă niciodată comuna banii ăştia, nici în 100 de ani! (...) Am ridicat mereu problema că nu mi se pare normal să plătesc apa potabilă când ea nu este potabilă şi să reducă preţul. Aştept, în 2017 e prevăzută conducta care va alimenta comuna, până atunci folosim apa ca apă menajeră".
Primarul de la Romanu, Dumitru Vasilache, ca şi omologul de la Salcia Tudor, Florin Moroiu, îşi pun şi ei speranţele în extinderea Sistemului regional care promite apă potabilă în întreg judeţul: "Să ne dea apă potabilă mai repede! Sunt mereu lipite afişe că apa nu este potabilă, acest lucru este făcut cunoscut oamenilor. Rămâne să aşteptăm, sperăm ca la sfârşitul anului, începutul anului viitor să se rezolve această problemă", a explicat Vasilache. "Urmează să se dea drumul la lucrare la sfârşitul anului" a anunţat primarul de la Salcia Tudor, Florin Moroiu. "Până atunci plătim în continuare aşa. Ne supără situaţia dar ce să faci", a mai spus Moroiu, subliniind că la şcoală copiii vin cu apă de acasă, dar au la dispoziţie şi un dozator.
Pentru Vişani, apa potabilă va fi adusă de la Făurei: "Suntem în proiect ca să ne aducă apă potabilă de la Făurei. Deja proiectul e întocmit, iar cât de curând încep lucrările de săpat ca să ne bage conducta. Suntem totuşi nemulţumiţi că suntem obligaţi să plătim la acelaşi preţ apa potabilă când ea nu e potabilă", ne-a declarat primarul Vişaniului, Caraman Neagu.
În cazul Vădeniului apa potabilă va veni de la Plopu, unde deja CUP Dunărea a adus conductă de apă. "Evident că ne nemulţumeşte situaţia cu tarifarea apei. Până atunci însă, urmează să înceapă lucrările de aducţiune a apei potabile de la Plopu şi sperăm că în scurt timp vom avea apă potabilă", ne-a explicat Coman Sanca, primarul de la Vădeni. Vom reveni.
