Violenta din scoli nu mai surprinde pe nimeni. Nu exista zi fara violente din partea elevilor, profesorilor, parintilor sau a celor care nu au nici o legatura cu scoala, dar ataca elevii in unitatea scolara pentru a-si regla conturile.
In 2005 Institutul de Stiinte ale Educatiei, cu sprijinul UNICEF a realizat un studiu privind violenta in scoala. Concluziile sint ingrijoratoare: in 75% dintre scoli se produc violente. Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este de aproape 3% si tot 3% dintre elevi sint agresati in mediul scolar, intr-o forma sau alta, O treime dintre elevii chestionati au fost victimele unor situatii de violenta fizica provocate de persoane necunoscute, aproximativ 6% mentionind ca se afla frecvent in aceasta situatie.
Peste o treime dintre elevii chestionati au declarat ca s-au aflat in situatia de a fi batjocoriti, umiliti sau injurati de indivizi din afara scolii, 11% dintre subiecti spunind ca se confrunta frecvent cu astfel de situatii.
Ca urmare a acestor cifre mai mult decit ingrijoratoare, Ministerul Educatiei a emis un ordin, la sfisitul anului scolar trecut, privind reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamint preuniversitar. Din toamna exista in fiecare scoala o comisie pentru prevenirea si combaterea violentelor. Din ea fac parte: directorul scolii, directorul adjunct, reprezentanti ai cadrelor didactice, ai autoritatilor publice locale, ai asociatiei de parinti si ai elevilor. La sedintele comisiei participa si liderul sindical din unitate, cu statut de observator.
Inspectoratul Scolar Braila nu vede violenta din scoli. Intr-un comunicat de presa, se declara ca au fost numai 16 evenimente tot anul: noua la scoli generale, sase la licee si grupuri scolare si un eveniment la o gradinita. Aceasta statistica a ISJ da peste cap toate concluziile studiului facut de Institutul de Stiinte ale Educatiei, dar si declaratiile elevilor, profesorilor, care suporta zilnic violentele din scoli. O explicatie privind acest fenomen al statisticilor diferite total de realitate, Inspectoratul Scolar nu a putut oferi.
Elevii se bat si in fata gardianului, si in fata profesorilor
Violentele din scoala pot fi clasificate in: violentele dintre elevi, violenta dintre elevi si profesori, violenta parintilor in spatiul scolii si violenta din spatiul din jurul scolii. Violenta dintre elevi se manifesta verbal - certuri, conflicte, injurii, tipete, sau fizic. Mai multi directori de scoli au spus ca bataia intre elevi este perceputa ca o joaca. Un grup de elevi de la Liceul Teoretic "Mihail Sebastian" au spus ca frecvent aud de conflicte intre colegii lor, nu numai la ei in liceu, ci in toate scolile. "Se bat din cauza fetelor, din cauza injuraturilor unora sau altora, dar nu se ajunge la situatii foarte grave, asa cum se intimpla in alte licee. La noi intervin profesorii, dirigintii", a spus elevul Razvan Bran din clasa a XI-a D. Uneori, intre elevi intervine si discriminarea pe criterii etnice. Eleva Irina Cuprian, din clasa a XII-a E, a spus ca unii colegi o numeau lipoveanca, in sens dispretuitor. "La inceput m-am suparat, am plins, m-am consumat, m-am certat, insa acele apelative tot nu incetau. Intr-un final, am tratat cu indiferenta si agresiunile verbale s-au mai diminuat, insa nu au incetat. Acum nu prea mai bag in seama astfel de comportamente", ne-a spus Irina Cuprian. Un alt elev a povestit cum doua colege s-au batut rau in internat din cauze care lor le-au ramas necunoscute, sau un alt elev a ajuns in spital dupa ce un coleg l-a batut foarte rau pentru ca l-a injurat pe celalalt de mama. "Elevii se bat si in fata gardianului, si in fata profesorilor. Ce pot face profesorii? Sint mult mai multi elevi violenti decit profesorii de serviciu si nu au ce sa le faca", a spus Mihaela Ciutacu, din clasa a XI-a D de la "Sebastian". La "Nenitescu" directorul Mircea Manu recunoaste ca are elevi cu parinti care au probleme cu legea si este dificil sa-i stapineasca. "Uneori ne ameninta pe noi, ameninta elevii, dar am reusit sa discutam cu ei si i-am potolit. La probleme grave intre elevi chemam insa Politia". Desi a inceput anul de doar citeva saptamini, la "Istrati" s-au inregistrat deja doua cazuri de violente: un elev a fost batut la iesirea din scoala, iar alti doi baieti s-au batut in clasa pina unuia dintre ei i s-a spart buza. Directorul Grupului Scolar "Istrati", prof. Elena Comisan, spune ca oricum, fata de anii trecuti, numarul violentelor s-a redus pentru ca au program numai dimineata, insa ramin de rezolvat comportamentul violent al elevilor si limbajul extrem de vulgar. "Pentru a diminua violentele din scoala este foarte important sa vorbesti cu elevii, sa le dai atentie, sa tii cont de ce spun", a explicat directorul Elena Comisan.
Violenta elevilor fata de profesori se manifesta prin: lipsa de implicare a elevilor la activitatile scolare - absenteismul scolar, fuga de la ore, indisciplina in clasa sau in recreatii, ignorarea mesajelor transmise de cadrele didactice si violenta verbala si non-verbala, ca ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic - refuzul indeplinirii sarcinilor scolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote in timpul activitatii didactice.
Pentru elevi scoala nu este un loc in care sa vina cu placere si de aici toate problemele cu profesorii
Violenta profesorilor fata de elevi este mai putin recunoscuta de catre dascali, deoarece contravine flagrant cu statutul si responsabilitatile unui cadru didactic. Aceasta se poate manifesta prin: atitudini ironice, tipete, chiar injurii, jigniri sau insulte sau agresiune non-verbala - ignorarea mesajelor elevilor si neacordarea de atentie acestora, gesturi sau priviri amenintatoare, atitudini discriminative si marginalizarea unora dintre elevi, excluderea de la activitatile didactice sau chiar pedeapsa fizica. In urma cu citeva zile, profesorul de geografie de la "Ion Ghica", Ion Isaia, a fost acuzat de un elev ca l-a batut, in sprijinul afirmatiilor sale elevul aducind un certificat medico-legal si marturiile tuturor colegilor din clasa. Imposibil de uitat este cazul profesorului de istorie de la "Moisil", din cauza caruia elevii au facut greva pentru ca ii intimida si ii agresa in toate felurile. Despre agresivitate verbala si non-verbala se poate vorbi si in cazul profesorului Dan Negulescu de la "Murgoci", care reuseste sa-si intimideze elevii. "Violenta se manifesta si intre profesori si elevi, dar acest lucru se intimpla pentru ca elevul nu este parte egala in lectie. Programa este foarte incarcata, profesorul este obligat sa treaca foarte repede prin materie si nu-i poate capta atentia elevului. Atunci exista doua variante: ori elevul sta ca o placinta si ignora ce se intimpla in clasa, ori incepe sa se manifeste, sa se joace. Este vorba si de talentul profesorului, sa gestioneze ora. Clasele sint la noi destul de numeroase si apar probleme intre profesori si elevi. Cum sa respecte elevul un profesor care vine si-i spune lucruri care nu-l intereseaza? Pentru elevi scoala nu este un loc in care sa vina cu placere si de aici toate problemele cu profesorii", a spus prof. Teodora Ilie, directorul de la "Edmond Nicolau". Si directoarea de la Agricol, prof. Maria Risnoveanu, recunoaste ca uneori profesorii se mai aprind si nu mai reactioneaza conform regulilor pedagogiei. "Sint situatii cind elevii au dreptate. Anul trecut am desfacut contractul de munca unui profesor. Nu-si facea treaba, ridea cu elevii, nu era serios, se complacea in aceasta situatie. Copiii mi-au spus ca voiau sa posteze filmuletul facut la ora pe Internet. In fata dovezilor, profesorul a recunoscut si i-am desfacut contractul de munca". Un alt caz de profesor care nu-si stapinea clasa a fost la "Nenitescu", iar Consiliul de Administratie i-a dat calificativul satisfacator.
Mai mult de o treime dintre elevii agresati intr-un singur an scolar au suferit agresiunea in spatiul din vecinatatea scolii
Si unii parintii se manifesta violent in spatiul scolii, considerind ca astfel apara drepturile propriilor copii. Fata de profesori, parintii utilizeaza de cele mai multe ori violenta verbala - ironii, discutii aprinse, tipete, sau chiar agresivitatea fizica se mai spune in studiu. La Scoala nr. 10 o eleva nu a invatat tot anul, iar la sfirsit mama avea pretentia ca eleva sa fie trecuta clasa. Pentru ca profesorul a refuzat un asemenea compromis, a fost acuzat de discriminare. Tatal furios a vrut sa astepte profesorul "sa-l invete minte". Numai interventia diplomata a conducerii scolii a aplanat conflictul si a salvat profesorul de furia parintilor.
Sentimentul de siguranta al copiilor este puternic influentat de ceea ce se intimpla atit in incinta scolii, cit si in apropierea scolii. Mai mult de o treime dintre elevii agresati intr-un singur an scolar au suferit agresiunea in spatiul din vecinatatea scolii, intensitatea acestora fiind de multe ori mai ridicata. Elevii sint victimele unor situatii de violenta fizica - agresiune, bruscare, lovire intentionata, si agresiunilor verbale provocate de persoane necunoscute, iar procentul elevilor care cad victime furturilor in imediata vecinatate a scolii este mare. La Scoala nr. 10, Agricol, sau "Nenitescu" s-au semnalat deseori cazuri de agresiuni fizice, furturi linga scoala. Din cind in cind, la interventia Jandarmeriei, fenomenul se diminueaza. "Avem elevi saraci, cu parintii plecati la munca in strainatate, crescuti de bunici sau de un singur parinte. Ei sint usor de racolat de gasti, si se regleaza in scoala situatii conflictuale din afara scolii. Asa se intimpla violentele urite, cu arme albe, totul este legat de violenta din exterior si trebuie sa intervina Jandarmeria, Politia", a spus directoarea Teodora Ilie. Tot anul trecut la Gr. Sc. Agricol un elev a fost batut in pauza, pe terenul de sport, in fata colegilor si a profesorilor. Pina sa intervina acestia agresorii disparusera deja cu taxiul care ii astepta la mica distanta de scoala. "Violenta in scoala nu ne afecteaza chiar atit de mult, ca violenta din oras. Cind iesi din scoala iei bataie. Nu avem deloc siguranta. Chiar daca ne intoarcem, cerem srijinul Politiei, pericolul este inlaturat pe moment. In ziua urmatoare sau intr-o pauza poti sa fii batut. Iesi in pauza din curtea scolii ca sa-si iei ceva de mincare si nu te mai intorci intreg", a spus elevul Gabriel Pinzariu de la "Sebastian". Violenta din oras il deranjeaza si pe Marius Iorgu, din clasa a XII-a E, de la "Sebastian", dar el considera ca si elevii sint vinovati, pentru ca ei cauta sa-si rezolve conflictele din scoala implicind gasti din afara scolii.
Paza scolilor se face permanent cu gardieni platiti de parinti, ceea ce directorii si elevii nu considera normal. Comunitatea ar trebui sa le garanteze siguranta in scoala si in jurul scolii. "Scolile nu sint pregatite pentru valul de violente nici din punct de vedere al constructiei. Scoala ar trebui sa fie ca un bastion. Eu degeaba pun intrare cu cartela, camere video, daca in spatele scolii se poate sari gardul foarte usor. Eu imi doresc si un compartiment de asistenta sociala pentru ca multe conflicte sint generate de starea sociala a elevilor", apreciaza prof. Teodora Ilie.
Modelul ecologic pentru diminuarea violentelor din scoli
Ca solutie pentru diminuarea violentelor din scoli studiul propune instituirea modelului ecologic, descoperit in anii '70. Acesta presupune: identificarea timpurie a elevilor cu potential violent si a cauzelor care pot determina manifestari de violenta a acestora, prin implicarea cadrelor didactice si a personalului specializat, constientizarea consecintelor actelor de violenta asupra propriei persoane si asupra celorlalti, prevenirea aparitiei dispozitiilor afective negative, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea autonomiei, implicarea activa a elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta in programe de asistenta derulate in parteneriat de catre scoala si alte institutii specializate, valorificarea intereselor, aptitudinilor si capacitatii elevilor care au comis acte de violenta prin implicarea lor in activitati scolare si extra-scolare, responsabilizarea elevilor cu comportament violent, eliminarea din practica educationala a unor sanctiuni care contravin principiilor pedagogice, adica sanctionarea comportamentului violent prin nota, repetentie, exmatriculare. Colaborarea scolii cu familiile elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta, in toate etapele procesului de asistenta a acestora, organizarea de intilniri in scoala, vizite in familii, programe extrascolare cu participarea comuna a elevilor, a parintilor, a cadrelor didactice si a specialistilor. O alta metoda de combatere a violentei scolare este transformarea regulamentului de ordine interioara din instrument formal in mijloc real de prevenire, prin adaptarea prevederilor la contextul specific in care functioneaza institutia, consultarea tuturor actorilor de la nivelul scolii. Totodata, cresterea transparentei evaluarii rezultatelor elevilor poate contribui de asemenea la diminuarea tensiunilor care conduc la aparitia unor situatii de violenta, ca si monitorizarea la nivel institutional a cadrelor didactice care utilizeaza notarea ca mijloc de sanctionare a comportamentelor sau atitudinilor elevilor.
In 2005 Institutul de Stiinte ale Educatiei, cu sprijinul UNICEF a realizat un studiu privind violenta in scoala. Concluziile sint ingrijoratoare: in 75% dintre scoli se produc violente. Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este de aproape 3% si tot 3% dintre elevi sint agresati in mediul scolar, intr-o forma sau alta, O treime dintre elevii chestionati au fost victimele unor situatii de violenta fizica provocate de persoane necunoscute, aproximativ 6% mentionind ca se afla frecvent in aceasta situatie.
Peste o treime dintre elevii chestionati au declarat ca s-au aflat in situatia de a fi batjocoriti, umiliti sau injurati de indivizi din afara scolii, 11% dintre subiecti spunind ca se confrunta frecvent cu astfel de situatii.
Ca urmare a acestor cifre mai mult decit ingrijoratoare, Ministerul Educatiei a emis un ordin, la sfisitul anului scolar trecut, privind reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamint preuniversitar. Din toamna exista in fiecare scoala o comisie pentru prevenirea si combaterea violentelor. Din ea fac parte: directorul scolii, directorul adjunct, reprezentanti ai cadrelor didactice, ai autoritatilor publice locale, ai asociatiei de parinti si ai elevilor. La sedintele comisiei participa si liderul sindical din unitate, cu statut de observator.
Inspectoratul Scolar Braila nu vede violenta din scoli. Intr-un comunicat de presa, se declara ca au fost numai 16 evenimente tot anul: noua la scoli generale, sase la licee si grupuri scolare si un eveniment la o gradinita. Aceasta statistica a ISJ da peste cap toate concluziile studiului facut de Institutul de Stiinte ale Educatiei, dar si declaratiile elevilor, profesorilor, care suporta zilnic violentele din scoli. O explicatie privind acest fenomen al statisticilor diferite total de realitate, Inspectoratul Scolar nu a putut oferi.
Elevii se bat si in fata gardianului, si in fata profesorilor
Violentele din scoala pot fi clasificate in: violentele dintre elevi, violenta dintre elevi si profesori, violenta parintilor in spatiul scolii si violenta din spatiul din jurul scolii. Violenta dintre elevi se manifesta verbal - certuri, conflicte, injurii, tipete, sau fizic. Mai multi directori de scoli au spus ca bataia intre elevi este perceputa ca o joaca. Un grup de elevi de la Liceul Teoretic "Mihail Sebastian" au spus ca frecvent aud de conflicte intre colegii lor, nu numai la ei in liceu, ci in toate scolile. "Se bat din cauza fetelor, din cauza injuraturilor unora sau altora, dar nu se ajunge la situatii foarte grave, asa cum se intimpla in alte licee. La noi intervin profesorii, dirigintii", a spus elevul Razvan Bran din clasa a XI-a D. Uneori, intre elevi intervine si discriminarea pe criterii etnice. Eleva Irina Cuprian, din clasa a XII-a E, a spus ca unii colegi o numeau lipoveanca, in sens dispretuitor. "La inceput m-am suparat, am plins, m-am consumat, m-am certat, insa acele apelative tot nu incetau. Intr-un final, am tratat cu indiferenta si agresiunile verbale s-au mai diminuat, insa nu au incetat. Acum nu prea mai bag in seama astfel de comportamente", ne-a spus Irina Cuprian. Un alt elev a povestit cum doua colege s-au batut rau in internat din cauze care lor le-au ramas necunoscute, sau un alt elev a ajuns in spital dupa ce un coleg l-a batut foarte rau pentru ca l-a injurat pe celalalt de mama. "Elevii se bat si in fata gardianului, si in fata profesorilor. Ce pot face profesorii? Sint mult mai multi elevi violenti decit profesorii de serviciu si nu au ce sa le faca", a spus Mihaela Ciutacu, din clasa a XI-a D de la "Sebastian". La "Nenitescu" directorul Mircea Manu recunoaste ca are elevi cu parinti care au probleme cu legea si este dificil sa-i stapineasca. "Uneori ne ameninta pe noi, ameninta elevii, dar am reusit sa discutam cu ei si i-am potolit. La probleme grave intre elevi chemam insa Politia". Desi a inceput anul de doar citeva saptamini, la "Istrati" s-au inregistrat deja doua cazuri de violente: un elev a fost batut la iesirea din scoala, iar alti doi baieti s-au batut in clasa pina unuia dintre ei i s-a spart buza. Directorul Grupului Scolar "Istrati", prof. Elena Comisan, spune ca oricum, fata de anii trecuti, numarul violentelor s-a redus pentru ca au program numai dimineata, insa ramin de rezolvat comportamentul violent al elevilor si limbajul extrem de vulgar. "Pentru a diminua violentele din scoala este foarte important sa vorbesti cu elevii, sa le dai atentie, sa tii cont de ce spun", a explicat directorul Elena Comisan.
Violenta elevilor fata de profesori se manifesta prin: lipsa de implicare a elevilor la activitatile scolare - absenteismul scolar, fuga de la ore, indisciplina in clasa sau in recreatii, ignorarea mesajelor transmise de cadrele didactice si violenta verbala si non-verbala, ca ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic - refuzul indeplinirii sarcinilor scolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote in timpul activitatii didactice.
Pentru elevi scoala nu este un loc in care sa vina cu placere si de aici toate problemele cu profesorii
Violenta profesorilor fata de elevi este mai putin recunoscuta de catre dascali, deoarece contravine flagrant cu statutul si responsabilitatile unui cadru didactic. Aceasta se poate manifesta prin: atitudini ironice, tipete, chiar injurii, jigniri sau insulte sau agresiune non-verbala - ignorarea mesajelor elevilor si neacordarea de atentie acestora, gesturi sau priviri amenintatoare, atitudini discriminative si marginalizarea unora dintre elevi, excluderea de la activitatile didactice sau chiar pedeapsa fizica. In urma cu citeva zile, profesorul de geografie de la "Ion Ghica", Ion Isaia, a fost acuzat de un elev ca l-a batut, in sprijinul afirmatiilor sale elevul aducind un certificat medico-legal si marturiile tuturor colegilor din clasa. Imposibil de uitat este cazul profesorului de istorie de la "Moisil", din cauza caruia elevii au facut greva pentru ca ii intimida si ii agresa in toate felurile. Despre agresivitate verbala si non-verbala se poate vorbi si in cazul profesorului Dan Negulescu de la "Murgoci", care reuseste sa-si intimideze elevii. "Violenta se manifesta si intre profesori si elevi, dar acest lucru se intimpla pentru ca elevul nu este parte egala in lectie. Programa este foarte incarcata, profesorul este obligat sa treaca foarte repede prin materie si nu-i poate capta atentia elevului. Atunci exista doua variante: ori elevul sta ca o placinta si ignora ce se intimpla in clasa, ori incepe sa se manifeste, sa se joace. Este vorba si de talentul profesorului, sa gestioneze ora. Clasele sint la noi destul de numeroase si apar probleme intre profesori si elevi. Cum sa respecte elevul un profesor care vine si-i spune lucruri care nu-l intereseaza? Pentru elevi scoala nu este un loc in care sa vina cu placere si de aici toate problemele cu profesorii", a spus prof. Teodora Ilie, directorul de la "Edmond Nicolau". Si directoarea de la Agricol, prof. Maria Risnoveanu, recunoaste ca uneori profesorii se mai aprind si nu mai reactioneaza conform regulilor pedagogiei. "Sint situatii cind elevii au dreptate. Anul trecut am desfacut contractul de munca unui profesor. Nu-si facea treaba, ridea cu elevii, nu era serios, se complacea in aceasta situatie. Copiii mi-au spus ca voiau sa posteze filmuletul facut la ora pe Internet. In fata dovezilor, profesorul a recunoscut si i-am desfacut contractul de munca". Un alt caz de profesor care nu-si stapinea clasa a fost la "Nenitescu", iar Consiliul de Administratie i-a dat calificativul satisfacator.
Mai mult de o treime dintre elevii agresati intr-un singur an scolar au suferit agresiunea in spatiul din vecinatatea scolii
Si unii parintii se manifesta violent in spatiul scolii, considerind ca astfel apara drepturile propriilor copii. Fata de profesori, parintii utilizeaza de cele mai multe ori violenta verbala - ironii, discutii aprinse, tipete, sau chiar agresivitatea fizica se mai spune in studiu. La Scoala nr. 10 o eleva nu a invatat tot anul, iar la sfirsit mama avea pretentia ca eleva sa fie trecuta clasa. Pentru ca profesorul a refuzat un asemenea compromis, a fost acuzat de discriminare. Tatal furios a vrut sa astepte profesorul "sa-l invete minte". Numai interventia diplomata a conducerii scolii a aplanat conflictul si a salvat profesorul de furia parintilor.
Sentimentul de siguranta al copiilor este puternic influentat de ceea ce se intimpla atit in incinta scolii, cit si in apropierea scolii. Mai mult de o treime dintre elevii agresati intr-un singur an scolar au suferit agresiunea in spatiul din vecinatatea scolii, intensitatea acestora fiind de multe ori mai ridicata. Elevii sint victimele unor situatii de violenta fizica - agresiune, bruscare, lovire intentionata, si agresiunilor verbale provocate de persoane necunoscute, iar procentul elevilor care cad victime furturilor in imediata vecinatate a scolii este mare. La Scoala nr. 10, Agricol, sau "Nenitescu" s-au semnalat deseori cazuri de agresiuni fizice, furturi linga scoala. Din cind in cind, la interventia Jandarmeriei, fenomenul se diminueaza. "Avem elevi saraci, cu parintii plecati la munca in strainatate, crescuti de bunici sau de un singur parinte. Ei sint usor de racolat de gasti, si se regleaza in scoala situatii conflictuale din afara scolii. Asa se intimpla violentele urite, cu arme albe, totul este legat de violenta din exterior si trebuie sa intervina Jandarmeria, Politia", a spus directoarea Teodora Ilie. Tot anul trecut la Gr. Sc. Agricol un elev a fost batut in pauza, pe terenul de sport, in fata colegilor si a profesorilor. Pina sa intervina acestia agresorii disparusera deja cu taxiul care ii astepta la mica distanta de scoala. "Violenta in scoala nu ne afecteaza chiar atit de mult, ca violenta din oras. Cind iesi din scoala iei bataie. Nu avem deloc siguranta. Chiar daca ne intoarcem, cerem srijinul Politiei, pericolul este inlaturat pe moment. In ziua urmatoare sau intr-o pauza poti sa fii batut. Iesi in pauza din curtea scolii ca sa-si iei ceva de mincare si nu te mai intorci intreg", a spus elevul Gabriel Pinzariu de la "Sebastian". Violenta din oras il deranjeaza si pe Marius Iorgu, din clasa a XII-a E, de la "Sebastian", dar el considera ca si elevii sint vinovati, pentru ca ei cauta sa-si rezolve conflictele din scoala implicind gasti din afara scolii.
Paza scolilor se face permanent cu gardieni platiti de parinti, ceea ce directorii si elevii nu considera normal. Comunitatea ar trebui sa le garanteze siguranta in scoala si in jurul scolii. "Scolile nu sint pregatite pentru valul de violente nici din punct de vedere al constructiei. Scoala ar trebui sa fie ca un bastion. Eu degeaba pun intrare cu cartela, camere video, daca in spatele scolii se poate sari gardul foarte usor. Eu imi doresc si un compartiment de asistenta sociala pentru ca multe conflicte sint generate de starea sociala a elevilor", apreciaza prof. Teodora Ilie.
Modelul ecologic pentru diminuarea violentelor din scoli
Ca solutie pentru diminuarea violentelor din scoli studiul propune instituirea modelului ecologic, descoperit in anii '70. Acesta presupune: identificarea timpurie a elevilor cu potential violent si a cauzelor care pot determina manifestari de violenta a acestora, prin implicarea cadrelor didactice si a personalului specializat, constientizarea consecintelor actelor de violenta asupra propriei persoane si asupra celorlalti, prevenirea aparitiei dispozitiilor afective negative, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea autonomiei, implicarea activa a elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta in programe de asistenta derulate in parteneriat de catre scoala si alte institutii specializate, valorificarea intereselor, aptitudinilor si capacitatii elevilor care au comis acte de violenta prin implicarea lor in activitati scolare si extra-scolare, responsabilizarea elevilor cu comportament violent, eliminarea din practica educationala a unor sanctiuni care contravin principiilor pedagogice, adica sanctionarea comportamentului violent prin nota, repetentie, exmatriculare. Colaborarea scolii cu familiile elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta, in toate etapele procesului de asistenta a acestora, organizarea de intilniri in scoala, vizite in familii, programe extrascolare cu participarea comuna a elevilor, a parintilor, a cadrelor didactice si a specialistilor. O alta metoda de combatere a violentei scolare este transformarea regulamentului de ordine interioara din instrument formal in mijloc real de prevenire, prin adaptarea prevederilor la contextul specific in care functioneaza institutia, consultarea tuturor actorilor de la nivelul scolii. Totodata, cresterea transparentei evaluarii rezultatelor elevilor poate contribui de asemenea la diminuarea tensiunilor care conduc la aparitia unor situatii de violenta, ca si monitorizarea la nivel institutional a cadrelor didactice care utilizeaza notarea ca mijloc de sanctionare a comportamentelor sau atitudinilor elevilor.
