Cu toate acestea, montarea camerelor video fixe din zona comunei Însurăţei nu lasă impresia unui lucru făcut cu cap. În primul rând, ele au fost instalate şi puse în funcţiune fără să fie montate şi panourile de avertisment necesare, "Atenţie, monitorizare video!", aşa cum ar fi fost normal. În al doilea rând, transformarea unei acţiuni ce ar trebui să aibă un rol de prevenţie într-o afacere, din care să câştige bani o firmă privată din Cluj, lasă loc de interpretări. Nu ştiu dacă respectivul contract dintre primăria din localitate şi firma din Cluj este sau nu legal, dar cu certitudine nu pare a fi un lucru foarte onest. Una e să te împrumuţi de bani de la o bancă, de exemplu, pentru a cumpăra şi instala un astfel de sistem, şi alta e să faci un parteneriat cu o firmă privată. Sau una e să ai un contract cu o astfel de firmă, către care să virezi din amenzi costul în sine al respectivelor radare, după care încasările să rămână la bugetul local, şi alta e să dai bani firmei respective pe viaţă. Repet, nu spun că este ilegal, dar cu siguranţă nu este normal.
Cum la fel de anormală este şi declaraţia şefului Poliţiei brăilene: "Cum să fie ilegale, când fac numai bine traficului?". Pentru că, în realitate, nu orice lucru care face bine este automat şi legal. O fi bine să-i aplici unui infractor periculos o corecţie fizică soră cu moartea, pentru a-şi recunoaşte fapta, dar asta nu înseamnă că este şi legal. Cam aşa stau lucrurile şi cu amenzile date celor care au fost surprinşi cu viteză peste cea legală de sistemele radar din zona Însurăţei, în cazul în care se dovedeşte că respectivul contract dintre primărie şi firma din Cluj este ilegal.
Dar cu adevărat deranjant este că o idee foarte bună, aceea de a preveni accidentele rutiere şi de a aduce bani la bugetul local, a fost pusă în practică într-un mod dubios, fără o documentare amănunţită în prealabil, ce lasă loc de interpretări şi poate arunca măsura primăriei în derizoriu. Tipic românesc, nu-i aşa?